Mezelurile tradiţionale au tot mai mult succes la români

În bătălia dintre tradiţional şi industrial, produsele româneşti cu etichete curate câştigă tot mai mult teren. Carmangeriile şi magazinele cu specialităţi din marile oraşe sunt pline de clienţi care caută cârnaţi, tobă sau drob chiar şi vara. Sunt o alternativă mai sănătoasă, spun şi specialiştii.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

În bătălia dintre tradiţional şi industrial, produsele româneşti cu etichete curate câştigă tot mai mult teren. Carmangeriile şi magazinele cu specialităţi din marile oraşe sunt pline de clienţi care caută cârnaţi, tobă sau drob chiar şi vara. Sunt o alternativă mai sănătoasă, spun şi specialiştii. Însă doar în anumite condiţii. În bucătării, diferenţele dintre mezeluri se observă cel mai bine.

Începem analiza. Comparăm şunca cu etichetă de produs tradiţional cu cea cumpărată dintr-un magazin de cartier. Analizăm şi eticheta. 

Bucătarul obeservă că şunca tradţională are altă textură. 

În România, aproape 700 de preparate sunt atestate drept produse tradiţionale de către Ministerul Agriculturii. Preţul, eticheta, dar şi culoarea sunt principalele elemente care le deosebesc de cele care nu au o astfel de certificare. 

Dorinţa de a mânca mai sănătos i-a determinat pe mulţi români să renunţe la mezelurile pregătite în mod industrial.

Cristina Smădu este unul dintre producătorii din Capitală care şi-au înregistrat produsele la Ministerul Agriculturii cu eticheta de "tradiţional". Ceafa din podul bunicii, cârnaţii ţărăneşti şi muşchiul file se vând bine chiar şi vara. 

Cristina Smădu, producător: Procesul este, în totalitate, manufactură. Începând de la sărarea cărnii, maturarea ei un timp îndelungat, condimentarea cu ingrendiente naturale din România, cum ar fi cimbru, boia dulce, boia iute. După toate aceste etape ajunge să fie afumat acest produs cu fum rece 

Obligatoriu, un produs tradiţional trebuie să fie fabricat după o reţetă locală, să nu conţină aditivi, coloranţi sau arome, iar producţia să fie limitată la cel mult 300 de kilograme pe zi. 

Lygia Alexandrescu, nutriţionist: Aceste produse, mai naturale să le spunem, se comunică a fi mai curate, cu 90% carne, ceea ce este foarte important. Toate aceste produse trebuie să conţină nitrit de sodiu, pentru că este acel conservant care dă prospeţime pe o perioadă mai lungă produsului alimentar. Marea problemă este că acest nitrit, în momentul în care interacţionează cu proteina animală, se transformă în nitrozoamină care este o substanţă cancerigenă 

De la 1 iunie, Taxa pe Valoare Adăugată a fost redusă de la 9% la 5% pentru produsele ecologice, montane şi tradiţionale.