Ministerul Mediului introduce brand pentru produsele din zonele defavorizate

O listă întreagă de produse alimentare şi meşteşugăreşti din oazele de natură sălbatică ale României vor căpăta un statut special. Vor fi branduite cu marca "Produs în Arie Naturală Protejată" şi vor beneficia de o promovare specială. Autorităţile promit că le vom putea găsi în curând şi în supermarketuri. Este un ajutor pentru oamenii care trăiesc în aceste zone izolate, fără industrie. 

• Burduja şi-a depus candidatura şi l-a comparat pe Nicuşor Dan cu un instalator: "Cine a lucrat aici?" Firea şi Piedone, replici acide de la distanţă

• Guvernul promite o linie de finanțare de 200 de milioane de euro pentru producătorii locali.
• Produsele ar urma să fie promovate în hipermarketuri.

Aşa se produce răchia de Cornereva în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei. De obicei din prune, dar şi din cireşe, pere şi mere. Are reputaţia de a fi cea mai bună din Banatul de Munte. 

Ioan Vulpeş, producător local: Sunt produse ecologice și nu sunt tratate chimic. Singurul tratament e bălegarul de grajd și natura își spune cuvântul prin ciclul ei natural, normal. 

Răchia de Banat rămâne o marcă a zonei.

Deocamdată este doar o tărie preparată în gospodărie, după o metodă tradiţională, dar Ioan Vulpeş are toate şansele ca licoarea lui să intre sub umbrela noului brand lansat de Ministerul Mediului: Produs în Arie Naţională Protejată. 

Producătorul nu va primi acest statut din oficiu, ci în anumite condiţii ce vor fi stabilite de Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Certificatul va fi valabil timp de trei ani. 

Costel Alexe, ministrul Mediului: Acordarea acestui certificat se va face în urma auditării produsului pentru a ne asigura că toate aceste produse sunt realizate în arii naturale protejate, urmând ca apoi să reușim să ne susținem aceste produse în lanțurile de hipermarketuri sau peste tot în afară.

În România sunt peste 1.500 de arii naturale protejate, care se întind pe 23% din suprafaţa ţării. Iar oferta de produse realizate în aceste zone este variată. 

Basarab Bârlădeanu, director Parcul Naţional Călimani: Am venit pregătiți cu tradiționalul șvaițer care numai în Țara Dornelor se poate găsi. Renumitele prăjituri poale-n brâu. 

Ifcă Nicolae, director Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului: O țuică, afinată, sirop de mugure de brad, bureți de fag, cârnați de casă, salam, mălai tradițional de casă. La noi mălaiul se face în ţăst. Este o dipsie care se pune sub o vatră și se pune sub un capac, iar acolo se coace ca o pâine.

Ce vedeţi este departe de a fi belşug. În realitate, două milioane de români din aceste zone protejate şi neindustrializate sunt nevoiţi să se descurce cu resursele oferite de natură. 

Ludovic Orban, premier: Se știe că mulți localnici sunt supărați că au fost incluși în arii naturale protejate pentru că nu se pot desfășura anumite activități economice, posibilitatea de a găsi un loc de muncă.

Guvernul promite că de la 1 august va lansa o linie de finanţare de 200 de milioane de euro prin care vor fi ajutaţi producătorii locali din aceste comunităţi sărace.