Moşii de iarna 2024. Ce se dă de pomana în Sâmbăta Morţilor

Moşii de iarnă 2024. Sâmbăta morţilor sau Moşii de iarnă cad în 2024 pe 9 martie şi este ziua în care celor care au trecut dincolo li se fac pomeni. Termenul "moşi" vine de la "strămoşi" şi îi are în vedere pe toţi înaintaşii noştri trecuţi la cele veşnice. Slujba în care se săvârşeşte pomenirea celor adormiţi este numită Parastas.

• Aurora Boreală a făcut spectacol, azi noapte, pe cerul României. Cum explică oamenii de ştiinţă fenomenul

Moșii de iarnă 2024 marchează începutul sâmbetelor morților, care se încheie în Săptămâna Mare. În această zi, credincioşii care fac pomeniri de Moșii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Iar după slujbă se oficiază şi parastasul. Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă lumânări.

Moşii de iarnă 2024 pică în aceeaşi zi cu Moşii de primăvară

De Moșii de iarnă 2024, românii respectă o serie de obiceiuri şi tradiţii. Credincioșii aduc bucate la biserică pentru ca preotul să le slujească și ulterior spre a fi date de pomană. În această zi, se obişnuieşte să se dea de pomană colivă, colaci, piftie, carne, sarmale, fructe și altele. Credincioşii trebuie să lase şi un pomelnic în care sunt trecute numele celor morți şi lumânări pentru a fi sfințite de către preoți.

Ce reprezintă Moşii de Iarnă

Conform tradiției, toate alimentele care nu au fost consumate în această zi trebuie aruncate, și nu mâncate a doua zi, când se anunță începutul postului Paștelui. Asta pentru că în această zi, credincișii renunță la carne. În cazul în care oamenii păstrează mâncarea de la Moșii de iarnă și o consumă a doua zi, tradiția spune că iarna se va răzbuna și se va întoarce aducând frig și nămeți.

Ce trebuie să dai de pomana de Sâmbăta Morţilor

În ziua de Moșii de iarnă credincioșii nu trebuie să se lucreze, ci să se ofere alimente de pomană, să se meargă la biserică, să participe la Slujba Parastasului și a Sfintei Liturghii și să aprindă lumânări la cimitir, pentru sufletele celor trecuți în neființă. Cei decedați de mai puțin de un an nu trebuie pomeniți alături de ceilalți. Pentru aceștia trebuie scris un singur pomelnic, separat.

Acele femei care aleg să lucreze de Moșii de iarnă riscă să li "se întoarcă pomana" și să tremure ca piftia, așa cum spun datinile.

Şfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, prăznuiţi pe 9 martie

Joi, 9 martie, creştinii îi prăznuiesc pe cei 40 de Mucenici din Sevastia. Aceşti mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creştinilor. Sfinţii 40 de Mucenici erau soldaţi crestini şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Acestia nu erau doar romani de origine, ci şi greci, amestecaţi cu armeni.

Aflând despre credinta lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se inchine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuti cu pietre. După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghetare, in lacul Sevastiei. La miezul nopţii, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieşit din apă din cauza gerului. Alergand spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit. Cei rămaşi sa îndure gerul au început să se roage, timp în care s-au petrecut mai multe minuni: apa lacului s-a încălzit, iar gheaţa s-a topit. Pentru că au fost scoşi vii din lac, comandanţii au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocanele. Toţi martirii au trecut la cele veşnice în urma acestui supliciu. 

Prăznuirea celor 40 de mucenici este probabil sărbătoarea preferată a bărbaţilor deoarece tradiţia spune că vinul băut în această zi se transformă în putere de muncă pentru tot anul. Astfel, se beau 40 de pahare de vin în cinstea celor 40 de mucenici.

În semn de respect pentru martiriul lor, gospodinele gătesc mucenici, colaci în forma cifrei 8.

În ziua Sfinţilor Mucenici se face prognoza vremii de Paşti, dar şi pentru cea până la sfârşitul anului. Dacă tună în timpul zilei este semn bun, pentru ca va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul Sfintilor Mucenici este vreme rece şi îngheaţă pământul va urma o toamnă lungă.

Pentru a avea parte hrană până la recolta următoare, în Muntenia, de Sfinţii Mucenici, femeile stropesc cu ajutorul unui snop de busuioc udat în agheasmă vasele în care gătesc de post, cele pentru bucatele pentru sărbpătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziile din cămară. La final, acestea tămâiază casa.