Ora de iarnă 2022. La noapte, trecem oficial la ora de iarnă. Cum fixăm ceasurile
Ora de iarnă 2022. În acest sfârșit de săptămână trecem oficial la ora de iarnă. Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 29 spre 30 octombrie, ceasurile se dau cu o oră în urmă. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, ceea ce înseamnă că dormim cu o oră în plus. Duminică va fi ziua care va avea 25 de ore, fiind cea mai lungă a anului.
De Redactia Observator la 29.10.2022, 13:46
Sistemul orei de vară și de iarnă presupune ajustarea cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară și toamnă, pentru a beneficia mai bine vara de lumina naturală. La nivelul UE s-a pus problema, înainte de pandemie, ca ora să nu mai fie schimbată, dar deocamdată acest proiect a rămas în suspensie. Odată cu schimbarea la ora de iarnă, România revine la ora Europei de Est + 2 UTC.
Ora de iarnă 2022. La noapte, ora 4:00 devine ora 3:00
La noapte putem dormi mai mult. Ceasurile se dau înapoi, astfel că ora 4:00 devine ora 3:00. Ziua de 30 octombrie va avea 25 de ore şi devine cea mai lungă zi a anului. Diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore în această perioadă, faţă de 3 ore, cât este vara. Procesul de schimbare a orei nu este simultan în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar.
În România, ora se schimbă în ultima sâmbătă a lunii octombrie, aceasta fiind în 2022 noaptea de 29 spre 30 octombrie.
Cum a apărut ideea schimbării orei
Măsurarea timpului de-a lungul mileniilor s-a făcut pe baza poziţiei soarelui la miezul zilei, când acesta atingea maximul pe bolta cerească, astfel că fiecare aşezare stabilea ora în acelaşi fel, cu anumite diferenţe. Apoi, în lipsa unui mijloc de standardizare a timpului, măsurarea timpului local real s-a înlocuit cu timpul solar mediu măsurat în raport cu orice meridian longitudinal al globului.
Prima dată, ideea schimbării orei a apărut în eseul intitulat “Un proiect economic”, realizat de omul de ştiinţă american Benjamin Franklin în anul 1784, pe tema consumului de lumină naturală şi artificială. Aflat ca delegat american la un congres la Paris, Franklin a adus în discuţie câteva idei despre cum ar putea Franţa să maximizeze consumul de lumină naturală în detrimentul celei artificiale, având ca scop economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Au urmat secole în care întreaga lume a încercat să găsească soluţii de economisire a energiei, pornind tocmai de la ideile enunţate de Benjamin Franklin. Marea Britanie a fost prima ţară din lume care a standardizat măsurarea timpului, din anul 1840, când a început raportatrea la ora Londrei, apoi, în anul 1855, majoritatea ceasurilor publice britanice erau potrivite după ora meridianului Greenwich – GMT.
Acest element de raportare a fost standardizat pentru întreaga ţară în anul 1880. Ora de vară, sub această titulatură, a fost propusă, pentru prima dată de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în anul 1895. Ideile lui Franklin şi Hudson au fost reluate de constructorul englez William Willet, în anul 1907, acesta propunând ca în fiecare din cele patru duminici ale lunii aprilie să se dea ceasul înainte cu câte 20 de minute, şi apoi cu câte 20 de minute în urmă în cele patru duminici ale lunii septembrie. După doi ani, autorităţile britanice au realizat un proiect de lege care să introducă obligativitatea folosirii orei de vară. Intrarea în vigoare a acestor prevederi s-a realizat abia în luna mai 1916, la o lună după ce Germania a adoptat o legislaţie similară.
Prevederi legale privind ora de vară au fost aplicate pe perioada Primului Război Mondial de câteva ţări din Europa, apoi s-a propus de mai multe ori standardizarea generală la nivel european şi aplicarea unor prevederi similiare în SUA, în cel de-Al Doilea Război Mondial, în perioada 3 februarie 1942 – 30 septembrie 1945.
Când a fost adoptată ora de iarnă în România
Ţara noastră a adoptat în anul 1932 Legea pentru stabilirea orei oficiale în România, care prevedea ca date de schimbare a orei 22 mai şi 2 octombrie, apoi, în perioada 1933 – 1940, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie, până în prima duminică a lui octombrie.
Începând cu anul 1979, după apariţia Decretului nr. 190 privind stabilirea orei oficiale de vară pe teritoriul Republicii Socialiste România, ora de vară a fost instituită permanent în ţară noastră.
În actul normativ se arăta că: "Pentru economisirea unor importante resurse energetice şi reducerea iluminatului electric prin creşterea timpului de folosire a luminii naturale a zilei, este necesară introducerea pe timpul verii a unei ore oficiale decalate cu o oră în avans faţă de ora Europei răsăritene. Introducerea orei oficiale de vară va permite, totodată, utilizarea mai eficientă a timpului de lucru şi va crea posibilităţi mai bune de folosire a timpului liber … În anul 1979, ora oficială de vara se aplică de la 27 mai ora zero, care devine ora unu, pînă la 30 septembrie ora unu, care devine ora zero. Începând din anul 1980, intervalul de aplicare a orei oficiale de vară se stabileşte de la ora zero a primei zile de duminică din luna aprilie, care va deveni ora unu, pînă la ora unu a ultimei zile de duminică din luna septembrie, care va deveni ora zero".
Începând din anul 1998 trecerea la ora de vară se face în ultima duminică a lunii martie, iar la ora de iarnă, în ultima duminică a lunii octombrie.
Uniunea Europeană a standardizat în anul 1996 perioada orei de vară pentru toate statele membre, schimbarea orei se face de două ori pe an, iar reglementarea actuală este dată de o Directivă europeană din 2001, care prevede că modificările orei se efectuează în ultima duminică din martie şi în ultima duminică din octombrie, la nivelul Uniunii Europene. În ultimii ani s-au purtat numeroase discuţii la nivelul Uniunii Europene, privind eventualitatea renunţării la modificarea orei, de două ori pe an, având în vedere consecinţele asupra sănătăţii populaţiei.
Cum ne afectează schimbarea orei organismul. Avantaje și dezavantaje
Existenţa orei de vară aduce atât avantaje, în principal de ordin economic, cât şi dezavantaje, care se regăsesc în domeniul sănătăţii oamenilor. O primă influenţă se reflectă asupra bioritmului nostru ceea ce creează un stres suplimentar. Un raport publicat de Academia Rusă de Ştiinţe Medicale arată că atunci când ceasul se dă înapoi sau înainte cu o oră, numărul de atacuri de cord se măreşte de circa 1,5 ori, iar rata sinuciderilor creşte cu aproximativ 66%, serviciul de ambulanţă fiind, e lesne de înţeles, mult mai solicitat. Alte studii sunt mai puţin alarmiste şi arată că riscul de infarct creşte cu doar 10%, iar despre sinucideri, influenţaţi ar fi numai bărbaţii, la care riscul de suicid rămâne mai ridicat timp de câteva săptămâni de la schimbarea orei.
Problemele cel mai des invocate sunt tulburări ale somnului, probleme cardiovasculare, de imunitate şi ale metabolismului. Se estimează că organismul se adaptează complet la ora modificată după aproximativ două săptămâni. Ca o consecinţă imediată a afectării sănătăţii populaţiei, oamenii sunt nevoiţi să îşi ia mai multe concedii medicale şi consumă mai multe medicamente.
Modificarea orei înseamnă economie de energie
Pe de altă parte, există raţiuni economice în modificarea orei. Un studiu efectuat de specialişti a concluzionat că la nivel global, economia de energie medie este de circa 31 de kilowaţi/oră pe cap de locuitor. Indiferent de studii ştiinţifice sau empirice, schimbarea orei ne afectează tuturor, într-un fel sau altul, rutina zilnică, dar şi, măcar pentru câteva zile, calitatea somnului, care scade semnificativ.
Este bine să știți că PC-urile, laptopurile și smartphone-urile trec în mod automat la ora de iarnă deci nu încercați să le schimbați ora înainte de a vă culca, în schimb e necesară modificarea manuală a orei la ceasurile care funcţonează cu un sistem mecanic.
Ora de iarnă 2022. Ce se întâmplă cu mersul trenurilor în noaptea de sâmbătă spre duminică
CFR Călători informează că începând din 30 octombrie 2022, în activitatea de transport feroviar de pasageri se va trece la ora Europei Orientale, ora 4.00 devenind ora 3.00. Trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare. Astfel, în noaptea de 29 spre 30 octombrie, când ora 4.00 devine ora 3.00, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale.
Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinație. Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale oficială se face în aceeaşi zi de 30 octombrie 2022, între staţiile de frontieră trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.
