Postul Paștelui 2023. Tradiții şi obiceiuri de Lăsatul Secului pe care creştinii le respectă

Lăsatul Secului 2023. Paștele este una dintre cele mai importante sărbători în religia Creștin Ortodoxă. Iată care sunt tradițiile și obiceiurile pe care creștinii le respectă de ani de zile, în Postul Paștelui.

• Alertă la Budapesta după ce Dunărea s-a revărsat. Sâmbătă atinge punctul maxim, iar apoi pericolul se mută în România

Postul Paștelui sau Postul mare, așa cum îl mai numesc oamenii, începe pe data de 27 februarie și are o durată de 40 de zile, urmând să se încheie pe data de 16 aprilie. De asemenea, acesta este cel mai aspru și mai lung post ținut de de creștinii ortodocși. 

Lăsatul Secului 2023

Lăsatul Secului este o perioadă care îi ajută pe credincioșii care vor ține Postul Mare să se pregătească atât trupește, dar și sufletește pentru zilele de post ce urmează. Este ultima zi când se poate mânca de dulce, înainte de începerea celui mai sever post rânduit de Biserica Ortodoxă.

Lăsatul Secului are două etape. Duminica Înfricoșatei Judecăți, când creștinii renunță la carne și Duminica Izgonirii lui Adam din rai, când creștinii renunță la brânză.

Lăsatul Secului 2023. Tradiții și obiceiuri

Lăsatul Secului 2023. Tradițiile și obiceiurile de care oamenii țin cont diferă în funcție de regiunea din care provin.

O primă tradiție este ideea de masă festivă, unde se adună toată familia și petrec această sărbătoare. De asemenea, de Lăsarea Secului, femeile nu au voie să coasă pentru a nu atrage necazuri asupra familiei.

La Lăsarea Secului trebuie să ne împăcăm cu cei cu care suntem certați, pentru ca Postul Paștelui să nu ne prindă cu apăsări sufletești. 

În zona Ardealului, una din tradiții spune că de Lăsarea Secului femeile trebuie să spele foarte bine vasele în care au mâncat și gătit, pentru a nu le “spurca” în timpul Postului Mare, cu mâncare de dulce.

Postul Paștelui. Tradiții și obiceiuri

Sărbătoarea Sfintelor Paști este marcată în comunitatea româneasc prin slujbe speciale săvârșite în cadrul Bisericilor Ortodoxe, precum Deniile sau Sflujba de Înviere, curățarea caselor și a curților, ouăle roșii, trecerea pe sub masă dar și de o gamă largă de preparate tradiționale românești.

Ouăle de Paște

În fiecare an, românii vopsesc ouă de Paște pe care le ciocnesc în ziua sfântă cu apropiații rostind cuvintele “Hristos a Înviat” – “Adevărat a Înviat”.  În cultura populară, ziua în care se înroșesc oule este joia din Săptamâna Patimilor, cunoscută și sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouale înroșite în aceast zi, nu se strică tot timpul anului. 

Trecerea pe sub masă, în Vinerea Mare

În fiecare an, în Vinerea Mare, creștinii merg la biserică pentru a trece pe sub masa aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf.

Curățenia general din Săptămâna Mare

În săptămâna mare, oamenii fac curățenie generală în gospodăriile lor. Curțile sunt maturate, gardurile sunt reparate și vopsite, iar casele trebuie să strălucească. 

Înnoirea hainelor

Printre altele, românii obișnuiesc să își înnoiască hainele de Paște, atât copiii, cât și adulții, atunci când merg la biserică să treacă pe sub masă. Această tradiție de a purta haine noi în ziua de Paște provine de la tradiția păstrată în creștinismul timpuriu.