Pregătiri pentru sărbătoarea de Bobotează, în toată țara

Vremea schimbă obiceiuri româneşti vechi de mai bine de o sută de ani. Tradiţionala cruce de gheaţă nu va mai sta în curtea tuturor bisericilor, aşa cum cere datina, la slujba de Bobotează.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Vremea schimbă obiceiuri româneşti vechi de mai bine de o sută de ani. Tradiţionala cruce de gheaţă nu va mai sta în curtea tuturor bisericilor, aşa cum cere datina, la slujba de Bobotează. Preoţii din Iaşi, de pildă, au înlocuit-o cu una din ramuri de brad, arborele care rămâne veşnic verde, şi asta pentru că lipsa zăpezii şi temperaturile pozitive să nu o topească. În alte locuri, crucile din gheaţă sunt păstrate la temperaturi cu multe grade sub 0, să se menţină intacte până la sărbătoarea Botezului Domnului.

Cele două cruci din gheaţă sunt aproape gata pentru Bobotează. Aşteaptă să fie aşezate pe faleza Dunării, luni, când va avea loc slujba de sfinţire a apelor. Până atunci, stau la rece, în camera frigorifică a acestei firme din Galaţi, care de un deceniu încoace se ocupă cu realizarea lor.

DANIELA POJOCU, inginer: Au un metru şi jumătate, sunt ţinute la minus 18 grade, 24 de ore. Ele vor fi şi uşor finisate când vor fi livrate către faleză. Pregătim de obicei două cruci, pentru a avea una de rezervă să nu se spargă pe perioada transportului.

Cam o zi a durat să prindă formă crucile. Sculptarea lor în gheaţă este un obicei vechi de mai bine de un secol şi poartă un simbol important - atunci când viaţa aduce momente grele, credinţa ar trebui să fie la fel de puternică precum gerul care menţine crucea întreagă.

LUCIAN PETROAIA, preot al Arhiepiscopiei Dunarii de Jos: Se aşează şi la Brăila, şi la Galaţi crucea de gheaţă care arată tradiţia românească, potrivit căreia în faţa crucii se săvârşeşte această frumoasă şi unică slujbă din timpul anului bisericesc.

Doar că în ultimii ani, vremea a cam. schimbat obiceiurile pentru ziua Botezului Domnului. Lipsa zăpezii şi a gerului care "crapă" pietrele i-a făcut pe preoţii din Iaşi să caute alternative. În Iaşi, de exemplu, gheaţa a fost înlocuită cu ramuri de brad.

Pe un suport de fier, crengile îşi găsesc loc una câte una. Apoi crucea verde este fixată cu dale de beton, în faţa Catedralei. Valentin e voluntar vechi al lăcaşului de cult.

”Crucea are cam 100 de kilograme, mai bine de o sută”, spune Valentin.

Pe ultima sută de metri, la Catedrala Metropolitană din Iaşi sunt şi pregătirile celor 11 butoaie în care va fi sfinţită apa.

DOSOFTEI ŞCHEUL, preot al Catedralei Metropolitane din Iaşi: Am pregătit mai multe peturi, peste 5 mii de jumătate de litru, câteva sute mai mari pe care le vom împărţi credincioşilor, celor care nu au un recipient special.

Rămâne de văzut cât de reci vor fi în acest an apele în care cei mai curajoşi credincioşi se vor arunca să prindă crucea de lemn, aruncată de preoţi, aşa cum cere tradiţia.