Primul magazin fără risipă din București: O mică afacere profitabilă
Un magazin în care nu există recipiente sau pungi de plastic şi totul se vinde la vrac. Este mica afacere a unei tinere din Capitală, care promovează conceptul de Zero waste.
De Andreea Milea la 28.01.2021, 20:32
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024
- Din grija pentru natură
- Cu recipientele de acasă
- Românii campioni la risipa alimentară
Adică nu produce deloc deşeuri, nu se aruncă nimic la gunoi. Dacă la noi în ţară e o premieră, în alte state europene funcţionează deja sute de astfel de marketuri prietenoase cu mediul.
"Când vii cu recipientul tău, te opreşti la cântarul de aici, îl porneşti. El e pe zero. Pui recipientul, cântăreşti şi cu un marker de acolo scrii pe el greutatea recipientului".
Din grija pentru natură
Ana a muncit doi ani în Anglia. Acolo a văzut genul acesta de afacere şi a fost impresionată de grija britanicilor pentru natură.
A strâns 30 de mii de euro şi când s-a întors în România a pornit propriul magazin care nu poluează.
Ana Maria Răducanu, antreprenor: "Este un alt stil de viaţă, se schimbă întregul nostru stil de consum. Trebuie să ajungi aici pregătit să elimini mentalitatea veche de consum. Aici nu este despre a lua mai mult ci despre a lua fix ce îţi trebuie şi cât îţi trebuie. Magazinul îşi va extinde gama constant cât să acopere toate nevoile de bază: produse alimentare, de îngrijire personală, de curăţenie pentru casă. Nu am vrut să folosesc investitori sau să fac un imprumut şi am vrut să fie un capital foarte curat, am decis să-l muncesc cu propriul meu timp şi capacitate şi am lucrat în Anglia timp de 2 ani unde am strans banii pentru investitia iniţială. Aproape 30 de mii de euro. Am lucrat ca asistent pentru persoane cu dizabilităţi".
Cu recipientele de acasă
Rafturile sunt pline de alimente, cosmetice, condimente sau detergenţi. Sunt 400 de produse ce pot fi cumpărate fie vrac, fie sunt vândute în hârtie sau în cutii de metal. Iar afacerea are succes. În prima lună a câştigat 25 de mii de lei şi a atras 100 de clienţi, iar cei mai mulţi dimtre ei vin cu plase sau recipiente de acasă şi le refolosesc.
"De cele mai multe ori când ajungi într-un supermarket care e plin de lucruri de care nu ai nevoie, ajungi să cumperi mult mai mult decât ai nevoie. La final costurile sunt mult mai mari.
Chiar am făcut un calcul azi de dimineaţă la siropul de agave şi este la jumătate de preţ faţă de costul pe care l-ar avea siropul de agave într-un supermarket".
Asta implică şi din partea cumpărătorului un pic de efort, că aduci borcanele de acasă sau pungile de hârtie. Unele produse sunt mai ieftine, altele cred că au cam acelaşi preţ. Cine vrea să cumpere poate să vină şi cu pungi de hârtie care sunt uşoare sau pungi de plastic, ideea este să le refoloseşti.
Excesul de produse cumpărate, mai ales alimentare, este aruncat de fiecare dată.
Românii campioni la risipa alimentară
De altfel, românii sunt campioni la risipa alimentară. Deşi avem printre cele mai mici venituri din Uniunea Europeană, 8 din 10 români spun că duc la ghenă mâncare.
În Uniunea Europeană sunt irosite anual aproape 90 de milioane de tone de alimente, iar costurile asociate sunt estimate la peste 140 de miliarde de euro. În paralel, în Europa, peste 40 de milioane de oameni nu și-au putut permite o masă de calitate o dată la două zile.
Andrei Cosuleanu, reprezentantul unui ONG: "Anual, fiecare român aruncă aproximativ 200 de kilograme de alimente, având la nivel naţional o risipă de peste 2,2 milioane de tone pe an".
Nu doar risipa e o problemă, ci şi modul în care aruncăm produsele şi ambalajele acestora. La capitolul sortare, România trebuie ridice urgent gradul de colectare şi reciclare.
Tanczos Barna, ministrul Mediului: "Un lucru este cert: am trecut de mult de faza de recomandări. Suntem în faza în care Uniunea Europeană are targeturi foarte precise în ceea ce priveşte reciclarea ambalajelor. Avem nişte ţinte de îndeplinit şi la nivel naţional. Dacă aceste ţinte nu sunt atinse vom plăti foarte mulţi bani. România va plăti zeci de milioane de euro la Comisia Europeană pentru nerealizarea acestor ţinte".
Ţinte ce trebuie să fie atinse până la finalul acestui an. În caz contrar, România va avea de plătit zeci de milioane de euro.
