Piaţa de produse tradiţionale din lut, invadată de replici ieftine şi periculoase pentru sănătate

În goana după tradiţie, dar fără să fim atenţi la detalii putem ajunge să ne punem sănătatea în pericol. Este semnalul de alarmă tras de un muzeograf din Sibiu care vorbeşte despre celebrele oale de lut care sunt tot mai căutate de români.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

În goana după tradiţie, dar fără să fim atenţi la detalii putem ajunge să ne punem sănătatea în pericol. Este semnalul de alarmă tras de un muzeograf din Sibiu care vorbeşte despre celebrele oale de lut care sunt tot mai căutate de români.

Piaţa e invadată de replici ieftine, produse în orient, care, dacă nu respectă procesul tradiţional de producţie şi ardere, pot conţine substanţe dăunătoare cum ar fi plumbul.

Prin modul unic în care sunt produse, aceste recipiente nu contaminează în niciun fel alimentele pe care le gătim în ele. Asta oferă lutul autentic, de Horezu, spun meştelugarii.

Oamenii se plâng de lipsa legislaţiei care să protejeze produsele tradiţionale şi spun că, din cauza asta, în târguri şi în magazinele de profil îşi găsesc loc tot mai des vase care nu respectă metoda tradiţională de prelucrare şi care sunt construite, de fapt, doar ca obiecte decorative.

Meşter olar: Nu poate fi mai ieftină de 100 de lei o oală mică, de cinci litri.

Reporter: Vin din China inclusiv oalele de sarmale?

Meşter olar: Vin şi din China şi din Bulgaria şi alea sunt turnate în formă, se fac cu o argilă foarte ieftină, care nu rezistă la flacără directă.

Oamenii se plâng de lipsa legislaţiei care să protejeze produsele tradiţionale şi spun că, din cauza asta, în târguri şi în magazinele de profil îşi găsesc loc tot mai des vase care nu respectă metoda tradiţională de prelucrare şi care sunt construite, de fapt, doar ca obiecte decorative.

Karla Roşca, muzeograf al muzeului Astra Sibiu: Vasele pe care publicul ar trebui să le aleagă din târguri trebuie să fie bine arse, în primul rând şi lutul trebuie să conţină în componenţa sa şi şamotă.

Meşter olar: După 90, cu democraţia asta, au început să aducă din alte părţi ceramică ieftină. Şi au comandat de la chinezi să facă ceramica de Horezu, pe bani puţini.

Pentru a obţine costuri mai mici de producţie, în cazul vaselor decorative, smalţul folosit este unul pe bază de plumb. Iar dacă utilizatorul face confuzia să folosească un astfel de obiect pentru gătit, îşi poate pune în pericol sănătatea.

Karla Roşca, muzeograf al muzeului Astra Sibiu: Pericolul intervine atunci când este cu plumb şi nu este arsă bine. Dacă se mănâncă zilnic din el, recomandabil este ca pe vasele decorative, să se scrie pe ele-ceramică decorativă.

Pentru a susţine meşterii olari din România şi ceramica autohtonă, Muzeul Astra din Sibiu organizează ateliere şi demonstracţii practice de ceramică. În cadrul atelierelor vor avea loc şi demonstraţii culinare cu preparate gătite în vase de lut.