Recensământ 2022. Comuna din România în care numărul locuitorilor a explodat în 20 de ani. De la 6.000 la 60.000 de persoane

Mai suntem 19 milioane de români în ţară, cu un milion mai puţin faţă de acum zece ani, potrivit primelor date după recensământ. Patru milioane dintr co-naţionalii noştri trăiesc în Diaspora. O populaţie mai mică duce la dezechilibre interne pe piaţa muncii şi în plan social. Analiza datelor a mai scos la iveală şi un fenomen de migraţie internă: din ce în ce mai multe familii se mută din reşedinţele de judeţ în localităţile limitrofe.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Iulian Stănescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii: Suntem mai puţini. De la ultimul recensământ din 2011 am pierdut peste un milion de co-naţionali. În ţară, în acest moment, mai locuiesc în jur de 19 milioane de români.

Comuna din România în care numărul locuitorilor a explodat în 20 de ani

Tudorel Andrei, preşedinte INS: Dacă ne uităm la tendinţe populaţia rezidentă scade în această perioadă. avem doi factori: factorii naturali, iar pe de altă parte migraţia internaţională.

Iulian Stănescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii: Da, România are o problemă majoră cu depopularea. Este o problemă comună pe care o au aproape toate statele din Europa Centrală şi de Est.

În diaspora, trăiesc circa 4 milioane de români.

Tudorel Andrei, preşedinte INS: În general, au plecat în străinătate persoane cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani.

Pe plan intern, o populaţie mai mică înseamnă dezechilibre economice şi sociale puternice.

Iulian Stănescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii: Prima chestiune o criză a capitalului uman. Nu vor mai fi lucrători suficienţi câţi are nevoie economia. A doua chestiune, este un climat social de dezolare, depresie socială. Şi o presiune foarte mare pe ceea ce înseamnă servicii sociale şi servicii de îngrijire a sănătăţii.

Consecinţe sunt şi pe plan extern: vom primi mai puţine fonduri de la Uniunea Europeană şi vom avea mai puţini europarlamentari. Recensământul a scos la iveală şi un fenomen de migraţie internă: scade populaţia din oraşele reşedinţă de judeţ pentru că din ce în ce mai mulţi oameni se mută în localităţile limitrofe.

Alex Prunean, reporter Observator: În ultimele două decenii, comuna Floreşti a înregistrat o creştere uriaşă a populaţiei, depăşind alte municipii din judeţ, cum ar fi Dejul sau Câmpia Turzii. Dacă în anul 2000 aici locuiau puţin peste 6000 de locuitori, anul trecut oficial erau 45.000 de oameni, dar cu tot cu cei care nu şi-au schimbat adresele când s-au mutat aici, se vorbeşte de 60.000 de locuitori.

Printre ei e şi Andreea, care dat Cluj-Napoca pe Floreşti anul trecut. Lucrează în continuare în Cluj-Napoca, dar naveta zilnică n-o încurcă.

Andreea-reporter: Am ales Floreşti-ul pentru că este aproape de Cluj, traficul este suportabil, copilul e la şcoală tot în Cluj, dar din cauza preţurilor am ales Floreşti-ul. 

- Era diferenţă mare de preţ între un apartament în cluj şi unul aici?

- Da. Era aproape dublu preţul.

Fenomenul e vizibil în toată ţara şi vine şi cu beneficii pentru autorităţile locale. La doi paşi de Târgu Jiu, comuna Drăguțești, cu puţin peste 5000 de locuitori acum, va deveni localitate de gradul întâi.

Ion Popescu, primar Drăguțești: Construiesc tinerii. S-au mutat din alte județe, din alte oraşe, din alte comune. Noi venim cu investiții în spatele lor. Le dăm apă, canalizare, gaze.

Asta se traduce, în primul rând, printr- un buget mai mare, salarii majorate și doi aleși locali în plus.

Sunt însă şi anomalii. Cătune, unde populaţia parcă a explodat.

Diana Speretoiu, reporter Observator: În județul Gorj, sunt 51 de localități unde a fost depășită populația rezidentă. Cel mai mare grad de recenzare a fost de 130%. Direcția de Statistică a anunțat anchete în aceste zone ca să afle dacă datele sunt corecte.

Comuna din Gorj, cu cel mai mare grad de recenzare, avea acum zece ani 2500 de locuitori. Acum are peste 3 mii.

Romulus Bîldea, primar Telești: Sunt foarte mulți oameni care locuiesc pe raza comunei și care s-au retras de la orașe și nu au apucat să schimbe domiciliile. 

Vasile Păunescu, directorul Direcției de Statistică Gorj: Cu certitudine au existat în toate UAT-urile persoane care s-au înregistrat si la adresa de domiciliu și la adresa de reședință. 

Primele date au arătat şi că există 600 de mii de locuinţe secundare, nelocuite.

Iulian Stănescu, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii: Acele locuinţe secundare, fie sunt case de vacanţă utilizate ocazional, fie probabil intră în această categorie a locuinţelor neocupate.

Tudorel Andrei, preşedinte INS: Ne arată un anumit stil de viaţă, ne arată o anumită formă de economisire a banilor care au fost acumulaţi de-a lungul timpului.

În ciuda ameninţărilor de până acum, cei care nu s-au recenzat, nu vor fi amendaţi. Datele lor vor fi incluse în baza de recensământ de la instituţiile statului cu care au interacţionat, de exemplu Evidenţa Populaţiei.