Referendumul pentru familie ajunge la Curtea Constituţională. Conflict privind numărul celor care pot vota
Războiul pe referendumul privind redefinirea familiei ajunge la Curtea Constituţională. Sunt plângeri că alegătorii nu ies la număr. Autorităţile de la vârf se ceartă pe situaţia cetăţenilor cu drept de vot.
De Redactia Observator la 02.10.2018, 20:48
Războiul pe referendumul privind redefinirea familiei ajunge la Curtea Constituţională. Sunt plângeri că alegătorii nu ies la număr. Autorităţile de la vârf se ceartă pe situaţia cetăţenilor cu drept de vot.
18,9 milioane de cetăţeni au drept de vot. Este anunţul făcut astăzi de Autoritatea Electorală Permanentă. Iniţial, AEP a raportat la Biroul Electoral Central 18,2 milioane de cetăţeni. Acest număr este, însă, contestat la BEC de deputatul liberal Mihai Voicu. În urma unei şedinţe, Biroul Electoral a decis astăzi- neconcordanţa din raportările Autorităţii Electorale este de competenţa Curţii Constituţionale, pe care şi sesizat-o în acest sens.
Pentru ca referendumul să fie valabil, este nevoie de o prezență de cel puţin 30% la urne, din numărul total de alegători. Asta înseamnă că minimum 5,6 milioane (5.685.516) de români cu drept de vot trebuie să treacă pe la o secţie de votare, în cele două zile.
Iar 25% din totalul voturilor celor înscrişi pe liste să fie şi validate, adică cel puţin 4,5 milioane (4.571.357) de voturi.
Judecătorii de la Curtea Constituţională vor tranşa haosul din liste şi vor decide dacă, după închiderea urnelor, a fost asigurat cvorumul şi dacă Referendumul este sau nu valid.
Până atunci, însă, în circumscripţiile din ţară este forfotă. Cererile de retragere ale preşedinţilor curg cu zecile, zilnic.
COSMIN BRAN, preşedintele circumscripţiei judeţene 2 Arad: Până în 100. Dar se fac şi în continuare renunţări, pe motive întemeiate, bineînţeles.
Cei care se retrag trebuie înlocuiţi tot prin tragere la sorţi. Altfel, în lipsa unui preşedinte, secţia de votare nu are voie să funcţioneze.
Şi la Sibiu s-a făcut o nouă tragere la sorţi, după ce jumătate dintre cei desemnaţi să conducă activitatea din secţiile de votare s-au retras.
Maria Greavu, primarul comunei Loamneş: În momentul în care s-a efectuat prima retragere la sorţi, am avut în jur de 120-130 de persoane, care nu mi-au răspuns la contactări. Sunt în jur de 20-25 de secţii neacoperite.
În Galaţi, peste 120 de preşedinţi din cele 436 de secţii de votare şi-au prezentat demisiile.
Şi în judeţul Bihor, procesul de votare era cât pe ce să fie blocat, în multe secţii.
Sabău Ioan, localitatea Vaşcău, preşedinte de comisie: Ştiţi din ce cauză? Mulţi au nunţi sâmbăta.
Acesta ar fi, de fapt, motivul retragerilor în masă, susţin surse din birourile electorale. Cei 859 de lei primiţi pentru munca în cele două zile ale Referendumului îi nemulţumeşte pe preşedinţii secţiilor de votare.
Marcela Dobreşti, preşedinte de comisie: Trebuie să ţii cont de foarte multe lucruri pe care ni le-au prezentat ei în instructaj.
La nivelul întregii ţări, vor fi amenjate 18.662 de secţii de votare, iar în străinătate, 377.
Între timp, continuă campania pentru sau împotriva Referendumului pe toate fronturile.
Mai multe imagini cu pliante pro referendum introduse în ambalajul de la pâine au stârnit reacţii controversate în mediul online.
