Secretele unui vin bun: de la culegerea viei, până la servirea în pahar

Cum faci diferența între un vin bun și unul oarecare? Pentru a afla răspunsul, am făcut apel la experiența producătorilor de vin, care ne-au împărtășit secretele lor, de la culegerea strugurelui și până la servirea în pahar au unei băuturi desăvârșite.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Cum faci diferența între un vin bun și unul oarecare? Pentru a afla răspunsul, am făcut apel la experiența producătorilor de vin, care ne-au împărtășit secretele lor, de la culegerea strugurelui și până la servirea în pahar au unei băuturi desăvârșite.

Podgoriile din Vrancea sunt împânzite în această perioadă de culegători. De o lună se tot măsoară nivelul de zahăr şi aciditate din fructe. Iar când totul corespunde reţetei, se dă startul. 

MARIA PETCU, culegător: Când ne apropiem de butuc, dăm puţin frunzele la o parte, Şi apoi cu forfecuţa tăiem codiţa. Ăştia nu-i putem lua că mai au bobiţe necoapte, sunt mai deşiraţi. Bobul se desprinde foarte uşor de pe păducel, taninul să fie copt,  sămânţa să aibă culoarea maro şi să fie puţin crocant. Strugurii se aşează frumos în ladă, nu trebuie stresaţi, trebuie să ajungă frumos la cramă. 

Zona în care se află plantaţia face din start diferenţa.

DANIEL NEGRESCU, consultant marketing: Aici avem parte de mult soare, Dobrogea este scăldată în soare, peste 2100 de ore de soare anual, Dunărea şi Marea Neagră funcţionează ca  o oglindă şi reflectă soarele pe partea de uscat.

Tone de struguri sunt adunate zilnic de pe butuci şi trimise la cramă. Tot ce se recoltează peste zi ajunge în camera de procesare, iar strugurii sunt selectaţi încă o dată. 

Trecuţi prin câteva mâini, strugurii părăsesc apoi ciorchinele şi pleacă mai departe, la presă, în drumul lor, spre must.  Zeama şi pieliţa colorată aterizează în cazane uriaşe din inox, unde vor fermenta, atent studiate şi controlate, vreme de trei săptămâni, de un vinolog. 

RĂZVAN MACICI, vinolog: Aici avem un roze din fetească neagră, care abia şi-a terminat fermentaţia alcoolică, este tulbure. Îi admirăm aromele foarte proaspete, foarte frumoase, pure. 

După distilare şi filtrare, roze-ul e gata de consum. Cu cât mai proaspăt, cu atât mai fructat. Cel roşu în schimb,  se odihneşte în butoaie din lemn de stejar cu anii. Când ajungem în camera de maturare, ştim că vinul cel bun... e aproape desăvârşit. 

RĂZVAN MACICI, vinolog: Se păstrează în condiţii perfecte de temperatură, între 14 şi 15 grade, control de umiditate 72% pe perioada maturării, butoaiele de vin roşu rămân nemişcate.

Consumatorul îşi are rolul lui în selectarea vinului. Din fericire, piaţa vinului din România a evoluat în ultimii ani, iar românii încep să fie mai pretenţioşi atunci când îl consumă. 

ZOE GYURY, administrator cramă: Caută un vin pe care să îl înţeleagă, care să le satisfacă anumite nevoi. Marea masă caută vinurile cu un rest mai mare de zahăr, cunoscătorii reprezintă încă un segment mic. 

Dincolo de aspectele tehnice, mai e ceva ce face vinul bun. Emoţia, locul şi compania în care îl bei.