Sighişoara, oraşul care ascunde o mulţime de comori: Mark Tudose foloseşte istoria pentru a transforma lemnul în artă

Am trecut prin stare de urgenţă, de alertă, iar acum e timpul să trecem la stare de vacanţă. În sfârşit, putem să trăim ceea ce doar am visat mai bine de un an. Împreună, strabatem ţara de un capăt la altul, descoperim locuri noi şi experienţe noi. Şi, evident, din itinerariul nostru nu putea să lipsească Sighişoara.

• CALCUL. Profitul obținut astăzi de un român care ar fi cumpărat un lingou de aur în 2019

Muzeu în aer liber, oraşul medieval care nu mai are nevoie de nicio prezentare ascunde o mulţime de comori. Sighişoara îi face pe străini să se întoarcă şi pe români să fie mândri de ţara lor. Iar noi am găsit acolo, în mijlocul urbei, un meşter lingurar şi muzeul lui în care arta, tradiţia şi istoria se împletesc perfect. 

Poveşti sculptate în linguri de lemn

Cu străzile ei acoperite de pietruite, casele colorate şi turnurile cu istorii fabuloase, Sighişoara nu poate şi nu trebuie să fie ocolită de turiştii care vor să cunoască trecutul României. Şi nu este loc în acest oraş transilvănean în care să nu găsim o poveste.

În piațeta Turnului cu ceas, o casă ascunde o comoară. O colecţie de linguri sculptate. Mark Tudose este cel care foloseşte istoria pentru a transforma lemnul în artă. Atunci când nu creează, strânge cu pasiune minunile care ies din mâinile altora.

Mark Tudose, meşter lingurar: Acestea au fost lucrate de bunicul meu, de exemplu lingura pe care o am în mână a fost lucrată în 1968 şi este o lingură care se numeşte lingura binelui şi a răului.

Minunatele linguri şi poveştile lor au depăşit graniţele României. Sunt expuse şi în magazinele unui celebru parfumier francez, unde au alături ceramica de Horezu sau bluzele româneşti tradiţionale.

Mark Tudose, meşter lingurar: Am strâns aici aproape 6000 de linguri şi încă mai numărăm.Îl vom găsi aici pe Marian Viorel, meşter popular, renumit lingurar din Fălticeni. După care urmează Sorin Pasaniuc, un alt meşter care îmi este tare drag şi care face nişte bijuterii din lemn de tei. Cel mai mult i-au impresionat poveştile lingurilor mele. De altfel eu cred că şansa meşteşugurilor este povestea. Din poveştile care le-au placut cel mai mult, prima a fost aceasta. Se numeşte lingura norocului, se spune că atunci când barza îşi face cuib pe casă o protejează de foc, de ape şi de hoţi.

200 de linguri, fiecare cu modelul şi mesajul ei, sunt expuse în magazinele franţuzeşti. Galeria muzeu din cetatea Sighișoarei urmează să-şi deschidă porţile în curând. Vor fi expuse aici alături de cele peste 6000 de linguri, creaţii ale meşterilor cruceri și iconari, ceramică tradiţională, dar şi cărţi vechi şi lucrări ale bunicului proprietarului.