Agricultorii români s-ar putea specializa în cultivarea de curmale, smochine şi kiwi

Curmale de Dăbuleni, smochine de Dobrogea şi kiwi de Teleorman. Sunt doar câteva dintre soiurile pe care curând le vom mânca. Schimbările climatice i-au determinat pe agricultori să caute soluţii pentru deşertul care ameninţă să cuprindă sudul ţării. 

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

• Agricultorii români ar putea cultiva curmale, smochine şi kiwi
• Sudul ţării s-ar putea transforma în deşert, din cauza temperaturilor tot mai ridicate

Curmale de Dăbuleni, smochine de Dobrogea şi kiwi de Teleorman. Sunt doar câteva dintre soiurile pe care curând le vom mânca. Schimbările climatice i-au determinat pe agricultori să caute soluţii pentru deşertul care ameninţă să cuprindă sudul ţării. 

Cercetătorii din Oltenia au găsit soluţia pentru culturile româneşti, ameninţate de temperaturile anormale din ultimii ani: "Încercăm să facem nişte încrucişări pentru a crea noi soiuri de grâu, rezistente la secetă". 

Specialiştii încearcă să combine soiurile autohtone cu unele din zone aride, precum sudul Europei sau nordul Africii. 

Valeriu Tabără, preşedinte Academia de Ştiinţe Agricole: Vă dau două cazuri: sorbul şi porumbul. Sorbul este o plantă adaptată la secetă. I se spune şi cămila lumii vegetale. Însuşirile respective pot fi transferate foarte uşor la porumb. Pirul cu grâul se poate transfera foarte uşor 

Cercetătorii crează noi soiuri pentru că vremea din România se va schimba drastic în următorii ani. Rapoartele climatologilor arată că temperaturile anuale vor creşte, iar sudul ţării va deveni o zonă deşertică, unde vom putea cultiva doar plantele modificate genetic sau obişnuite cu solul nisipos.

Aşa se face că peste câţiva ani vom găsi în zona Olteniei kiwi, smochine, curmale sau măsline. Peste 200.000 de mii de hectare se vor umple de plante exotice. 

Au rădăcini mult mai adânci decât soiurile româneşti şi pot ajunge la rezervele de apă din pământ. 

Creşterea temperaturilor aduce şi pericole, atrag atenţia specialiştii. 

Valeriu Tabără, preşedinte Academia de Ştiinţe Agricole: De exemplu, tornadele în zonele temperate, aşa cum a fost în România în ultimii 4-5 ani. Apar cantităţi mari de apă într-un timp foarte scurt, cu consecinţele pe care le cunoaştem cu toţii

Roxana Bojariu, climatolog: În intervalul 2021-2050 avem creşteri de temperaturi medii în lunile de vară ce pot depăşi 4 grade Celsius. Dacă ne ducem spre sfârşitul secolului s-ar putea produce temperaturi maxime absolute de până la 50 de grade Celsius  

Între timp, meteorologii şi specialiştii în agricultură ne avertizează că anul acesta va fi secetos. În lipsa sistemelor de irigaţie, unele culturi vor fi compromise.