Special! Cum au ajuns iile peste mări şi ţări

Că ia românească a depăşit graniţele ţării, nu mai e un secret de multă vreme! Şi nici că există în garderoba multor vedete. Nu e de mirare că puţinii meşteri populari care mai ştiu să coasă o ie tradiţională sunt asaltaţi de cereri

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Că ia românească a depăşit graniţele ţării, nu mai e un secret de multă vreme! Şi nici că există în garderoba multor vedete. Nu e de mirare că puţinii meşteri populari care mai ştiu să coasă o ie tradiţională sunt asaltaţi de cereri

Poate de aceea unii au abandonat vânzarea la târgurile populare şi s-au mutat pe Internet.

Este şi cazul unei doamne din judeţul Cluj, care a urcat în trenul Facebook-ului încă de acum cinci ani. Un client mulţumit de treaba făcută i-a creat o pagină. Iar de atunci cererile curg. Iile create de ea au ajuns peste mări şi ţări. Atât de bine îi merge afacarea, că şi-a învăţat şi familia să coasă.

Capul familiei doineşte cu foc dintr-un fluier. Lângă el, trei generaţii de femei duc mai departe o tradiţie veche de secole. Decana de vârstă toarce lâna. Cele mai tinere, cu privirea mai ageră, dau culoarea - cu acul şi cu aţa - cămăşilor de bumbac.

Este familia Ravecăi Soporan, sau tanti Raveca, aşa cum îi spun cunoscuţii. La cei 60 de ani pe care îi are, arta populară nu mai are niciun secret pentru ea. În ultimele două decenii a trăit doar pentru asta.

Şi de atunci nu s-a mai oprit. În timp, a strâns o adevărată comoară culturală. Ii vechi de sute de ani, care-i sunt sursă de inspiraţie.

Darul ei pentru a crea piese vestimentare unice a fost remarcat de tot mai multă lume. Iar unul dintre clienţi i-a deschis lui tanti Raveca drumul spre o nouă lume neexplorată. Internetul. Pagina împlineşte deja cinci ani. Şi de atunci, este asaltată de comenzi. Nu doar din ţară, ci de pe toate continentele. Atât de bine îi merge, încât şi-a învăţat şi fiicele, nurorile şi nepoatele să coasă.

Însă, chiar dacă ia s-a mutat şi pe Facebook, sufletul ei rămâne tot pe prispa casei bătrâneşti. Acolo unde femeile se strâng să toarcă şi să coasă. Acompaniate de doina dulce a unui fluier.