SPECIAL! Un copil în lumea necuvântătoarelor
Foarte mulţi părinţi consideră că un copil poate să primească un animal abia când va creşte destul de mare încât să poată avea, cât de cât, grijă de el! Să-i dea de mâncare, să-i dea apă sau chiar să-l plimbe în jurul blocului.
De Redactia Observator la 18.06.2015, 20:29
Foarte mulţi părinţi consideră că un copil poate să primească un animal abia când va creşte destul de mare încât să poată avea, cât de cât, grijă de el! Să-i dea de mâncare, să-i dea apă sau chiar să-l plimbe în jurul blocului.
În realitate, situaţia stă total diferit. Cu cât un copil primeşte mai repede un animal, cu atât va fi mai sociabil, mai generos şi mai milos. Mai mult, celor mici - chiar mici de tot - le vine mult mai uşor să interacţioneze cu un prieten patruped, spre exemplu. Ştiu că animalul îi acceptă necondiţionat, aşa că nu le este greu să comunice cu el. La un singur lucru trebuie să fiţi atenţi: copilul trebuie să aibă prietenul necuvântător care i se potriveşte.
In relatie cu un animal, ceea ce se intampla este ca ei primesc acceptare neconditionata. Animalele nu judeca. Asta este primul lucru care conteaza. Este ceea ce pe ei ii face sa aiba incredere si sa dezvolte o relatie cu un animal. Ceea ce poate pentru ei este mai greu in relatia umana cu ceilalti copii care au asteptari care judeca, care intreaba.
