Spitalele româneşti îngenunchează şi cei mai căliţi militari străini

Experinţele din spitalele româneşti îi pot îngenunchia şi pe cei mai căliţi militari. A simţit-o pe pielea ei o americancă de la baza militară Deveselu. Bolnavă de pneumonie, femeia a ajuns la trei spitale, dar nu a găsit nicăieri condiţii decente

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Experinţele din spitalele româneşti îi pot îngenunchia şi pe cei mai căliţi militari. A simţit-o pe pielea ei o americancă de la baza militară Deveselu. Bolnavă de pneumonie, femeia a ajuns la trei spitale, dar nu a găsit nicăieri condiţii decente. 

Americanca Sandy Higgins a înfruntat riscurile de pe frontul din Afganistan. Dar ce a speriat-o mai rău decât talibanii a fost sistemul medical românesc. Sandy lucra la baza americană de la Deveselu când s-a îmbolnăvit grav. La spitalul din Caracal, diagnosticul a fost clar: pneumonie. Iar condiiile din spital erau inacceptabile.

La Spitalul Municipal din Caracal au fost trataţi până acum 160 de pacienţi americani. Sandy a fost singura nemulţumită, spune managerul spitalului.

De la Caracal, Sandy a ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova. Aici nu era nici măcar un pat liber. Când a ajuns la spitalul de pneumologie, în grija medicului Diana Medregoniu, era prăbuşită fizic şi psihic.

Camera de gardă a devenit rezervă pentru pacientă. Iar Sandy a căpătat atâta încredere în doctoriţa româncă, încât a implorat-o să o trateze doar ea. Atunci, Diana şi soţul ei, Robert, medic la acelaşi spital, i-au propus să o mute la ei acasă.

Când Sandy s-a simţit mai bine, au preluat-o medicii de la Caracal. Iar când s-a întremat de tot, s-a întors în Statele Unite şi a făcut nunta pe care o amânase din cauza bolii. Când s-a întors în România, le-a adus medicilor o placă onorifică din partea corpului de ingineri al armatei americane.

Ca în filmele americane, povestea e una cu final fericit. Tare sistemului sanitar românesc n-au fost trecute cu vederea de americancă. Dar prietenia cu medicul care a salvat-o e cumva ca o compensaţie.