Strategia pentru Învăţământ. Câţi elevi renunţă la şcoală prea devreme

Procentul elevilor care părăsesc timpuriu școala trebuie să se situeze sub 10%, în prezent ponderea acestora fiind de 18,5% (trimestrul IV, 2014), conform datelor prezentate în Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015 - 2020, adoptată recent de Guvern

• Ce reproşează Donald Trump economiei româneşti

Procentul elevilor care părăsesc timpuriu școala trebuie să se situeze sub 10%, în prezent ponderea acestora fiind de 18,5% (trimestrul IV, 2014), conform datelor prezentate în Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015 - 2020, adoptată recent de Guvern

Potrivit documentului, ținta pentru 2020 este ca doar 11,3% dintre elevi să mai părăsească timpuriu școala.

"Părăsirea timpurie a școlii este un fenomen cu precădere întâlnit în mediul rural din România: rata de abandon a fost de aproximativ 1,5 ori mai mare în unitățile de învățământ secundar din mediul rural, decât în cele din mediul urban. Pe măsură ce tinerii avansează în sistemul de învățământ, subreprezentarea celor din mediul rural se amplifică, având cea mai mare valoare în învățământul superior", se arată în document.

"În cazul în care estimările actuale se dovedesc corecte, numărul elevilor va scădea cu 40% în 2025 (față de 2005), determinând necesitatea unor reforme pentru educație care să abordeze calitatea, eficiența, echitatea și relevanța. Populația activă și numărul de studenți în scădere au implicații, imediate și pe termen lung, asupra capitalului uman din România și agendei macroeconomice pentru promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice. Capitalul uman este esențial pentru toate sectoarele de activitate, îndeosebi pentru sectoarele servicii și agricultură, care utilizează cea mai mare parte a forței de muncă", se explică în strategie.

Pe de altă parte, documentul prevede că ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani care au finalizate studii terțiare trebuie să crească de la 23,8% în trimestrul IV, 2014 la 26,7% în 2020.

Strategia, care citează datele curente de la INS, relevă că numai 24% din numărul total de studenți provin din mediul rural.

De asemenea, potrivit strategiei, procentul celor cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani care trebuie să participe la învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să se mărească de aproximativ șase ori, de la 1,8% în 2013 la 10% în 2020.

Guvernul a aprobat pe 15 iulie, printr-o hotărâre, Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015 — 2020, de care vor beneficia aproximativ 625.000 de oameni.

Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015 — 2020 vizează două grupuri țintă: beneficiarii principali ai învățământului terțiar — studenți și elevi, inclusiv din grupuri dezavantajate sau subreprezentate, personalul din instituțiile de învățământ superior, participanții adulți în învățământul profesional și tehnic continuu—, precum și organizațiile și furnizorii de educație.