Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, tradiţii şi obiceiuri. Ce este strict interzis să facem astăzi

Pe 29 august, creștinii ortodocși prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai mari sărbători al românilor. Este o zi în care se ţine post negru, iar oamenii trebuie să respecte cu sfinţenie o serie de tradiţii şi obiceiuri. 

• Medicii iau în calcul să îi amputeze piciorul lui Florin Piersic, din cauza infecţiei cu stafilococ. Actorul a suferit o nouă intervenţie complicată

Din Evanghelie aflăm că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbatorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Ce semnificaţie are sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul 

Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a doua aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.

Potrivit tradiției, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Capul Sfântului Ioan Botezatorul a fost prezent aici până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat la doi călugări și le-a poruncit să dezgroape cinstitul său cap. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap. 

În vreme ce călugării călătoreau cu capul sfântului într-un sac, au întâlnit un olar și i-au dat acestuia să ducă sacul. Din cauza lenevirii lor, Sfântul Ioan i-a cerut olarului să fugă de cei doi călugări. Ajuns acasp, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorită prezenței capului prorocului. Când și-a simțit sfârșitul, olarul a pus capul sfântului într-o raclă și l-a dăruit surorii sale. Racla va ajunge în grija lui Eustatiu, un monah arian, care locuia într-o peșteră. Multe minuni se vor petrece la această peșteră. Din nefericire, Eustatiu spunea că datorită puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii neștiind ce ascunde în peștera sa. După un timp, Eustatiu, știind că va fi trimis în exil, îngroapă capul Sfântului Ioan Botezătorul. Peștera va fi locuită de niste monahi credincioși, care vor ridica în apropierea ei o mănăstire. În anul 452, arhimandritul Marcel, starețul acelei mănăstiri, a văzut un foc mare la peștera de lângă orașul Emesa, în timpul cântării psalmilor. Așa a aflat în chip minunat capul sfântului. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.

În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, tradiţii şi obiceiuri

Fiind o sărbătoare cu cruce roşie, în această zi, nu se face treabă, nu se spală, nu se merge la câmp. Azi se duc la biserică mere, pere, castraveţi şi struguri pentru a fi sfinţite.

Este strict interzis să se bea vin roșu, pentru că această băutură reprezintă sângele Sfântului Ioan. Și varza este interzisă pentru consum, doarece pe această legumă s-ar fi tăiat capul sfântului. Nici fructele rotunde nu sunt permise azi deoarece simbolizează forma capului care a fost tăiat.

Totodată, astăzi nu se foloseşte cuţitul şi obiectele tăioase.