Templul evreiesc din Buzău, lăsat în paragină de la cutremurul din 1977. Arcadele şi pereţii monumentului se degradează sub ochii oamenilor

Templul evreiesc din Buzău, singurul de acest fel din judeţ, cu o vechime de peste 100 de ani, este într-o stare avansată de degradare şi colaps după ce în urma cutremurului din 1977 acesta a fost puternic afectat. Comunitatea cere disperată repararea lăcaşului unic, care este un adevărat monument istoric.

• ANCHETĂ. Scoici cu substanţe cancerigene şi metale grele, la restaurante. Pescarii le adună din zone interzise

La mijlocul secolului XIX, comunitatea evreiască a solicitat un spaţiu pentru construirea unei sinagogi, fiind achiziţionat ulterior un teren pe strada Dobrogei nr.27, actuala stradă Alexandru Marghiloman din municipiul Buzău.

Templul a fost ridicat în spatele Şcolii Evreieşti, în prezent sediu al Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Buzău.

Nicio activitatea nu se poate desfăşura în clădire

Potrivit conducerii Obştii evreieşti, care mai numără la Buzău în jur de 50 de persoane, în templu nu se mai desfăşoară activităţi de cult, având în vedere riscul ridicat de prăbuşire a arcadelor. "Templul evreiesc din Buzău este singurul care a mai rămas în picioare. Ca arhitectură, este un templu oriental. Este nefuncţional în momentul de faţă din cauza cutremurului din 1977 şi celor ulterioare, care l-au degradat destul de mult. Noi am luat măsura reparării acoperişului în vederea hotărârilor ce vor fi luate ulterior. Situaţia actuală este următoarea: templul este pe picioare, fundaţia este încă bună, aşa cum a fost făcută înainte de 1910, când templul a fost terminat. Templul este în stare de precolaps. Există crăpături profunde în structură, în pereţi, mai ales în zona arcadelor", a declarat, pentru Agerpres, responsabilul Obştii evreilor din Buzău, Max Weiner.

Potrivit acestuia, comunitatea evreilor de acum 100 de ani a terminat acest templu în 1910, care a funcţionat până în 1977, când a fost deteriorat major.

"Activitatea de cult ne-o desfăşurăm în momentul de faţă în aceeaşi curte, într-o clădire reabilitată, mult mai mică. Acest templu din Buzău a mai fost lovit în soartă de nişte indivizi, care au furat un candelabru mare din bronz, pe care l-au valorificat la fier vechi. Mobilierul nu mai există, a fost înstrăinat, nu ştiu de cine... Nu intrăm în templu pentru diverse activităţi, pentru că riscăm", a explicat Max Weiner.

Obştea evreiască din Buzău, parte a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, consideră că templul ar putea face obiectul unor investiţii, în situaţia în care s-ar găsi şi sumele necesare pentru demararea unor lucrări de consolidare.

Clădirea ar putea fi transformată îm muzeu

"De mai multe ori am luat legătura cu Federaţia, care a transmis că deocamdată nu poate accesa fonduri. Într-adevăr, este o clădire monumentală, care ar merita o refacere. Sigur că am vrea să refacem acest templu fie ca şi muzeu. Acustica este foarte bună şi ar putea primi o filarmonică, aşa cum Filarmonica din Timişoara dă spectacole într-una din sinagogi", a precizat Max Weiner.

Primarul Buzăului, Constantin Toma, a afirmat că urmează să discute cu reprezentanţii comunităţii evreieşti despre conservarea clădirii şi că aceasta ar putea fi transformată într-un muzeu.

"Vom lua legătura cu comunitatea evreiască din cadrul Obştii Buzău şi probabil, dacă vor accepta, după modelul dezvoltat la Oradea, unde o sinagogă similară a fost pusă în valoare şi s-a transformat într-un muzeu. Am putea şi aici să realizăm un obiectiv similar", a precizat, pentru AGERPRES, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.