Tradiții și obiceiuri de Paște. Ce trebuie să facă gospodinele în Joia Mare

În Joia Mare, credincioşii ortodocşi învaţă smerenia şi rememorează gestul spălării picioarelor, făcut de Iisus Hristos la Cina cea de Taină. Doisprezece copii din Galaţi i-au întruchipat astăzi cei 12 Apostoli şi au trăit pe viu Liturghia, o experienţă pe care nu o vor uita niciodată. Şi tot azi, gospodinele care ţin la tradiţie vopsesc ouă de găină sau. de struţ, în funcţie de inspiraţie şi de meşteşug. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• COMPARAŢIE. Prezenţa la vot pe ore în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, 2019 şi 2024

• În Joia Mare, gospodinele care respectă tardiția strămoșească vopsesc ouăle.
• Tot în Joia mare, credincioșii rememorează gestul spălării picioarelor.

Joia Mare a fost o zi plină de emoţii pentru 12 copii nevoiaşi din comuna gălăţeană Rediu. Astăzi, ei i-au întruchipat pe cei 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus şi au trecut prin ritualul purificator al spălării picioarelor în Catedrala din Galaţi. De data aceasta, doar simbolic, prin stropire cu apă sfinţită. 

Reporter: Ai mai fost până acum la Catedrală pentru un astfel de ritual? 

Copil: Nu, e prima dată. 

Spălarea picioarelor aminteşte de gestul de smerenie făcut de Iisus la Cina cea de Taină. 

ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos: Smerenia nu este o umilire nici de sine nici a altuia, ci smerenia este o dăruire de sine, de libertate cu bucurie. 

Mare a fost bucuria celor 12 micuţi şi după slujbă. Toţi au fost răsplătiţi cu cadouri. Tradiția spălării picioarelor încă se mai păstrează în anumite biserici din zona Moldovei și din sudul țării. 

Tradiții și Obiceiuri de Joia Mare

În Joia Mare, musai se vopsesc ouăle, iar cine ştie să manevreze condeiul din alamă şi ceara topită, le şi încondeiază. Un obicei respectat cu sfinţenie în Maramureş şi transmis din generaţie în generaţie. 

Gospodină: Ar fi bine să înveţe şi fetele astea că nu trăim noi pe veci, să ştie ce să facă. 

Mătuşa Catiţa din Costeni este de câteva decenii păstrătoarea unei tradiţii vechi de sute de ani. 

Catița Nodiș: Eu de obicei câte două, trei sute la Paşte fac. 

Duminică, gospodinele satului vor merge cu ouăle la biserică pentru a fi sfinţite. 

Maestră în tehnica încondeierii, Mariana Rotaru, un istoric din Cluj, decorează ouă de struţ. Au o suprafaţă de 12 ori mai mare decât cele de găină, aşa că poate da frâu liber inspiraţiei. 

Mariana Rotaru: Am ales ouăle de struţ pentru ca au aceasta supafaţă generoasa şi mai au o caracteristică, o coajă foarte rezistentă, si atunci mi-am permis sa pun chipuri de sfinti pe ouă, pe un suport fragil. 

Migăloasa muncă nu s-a terminat. Ouăle uriaşe sunt trase apoi în foiţă de aur, aşa că nu e de mirare că sunt vândute chiar şi cu o mie de euro. 

În aşteptarea marii sărbătorii, copiii din localităţile gorjene de sub munte şi-au pus straie populare şi fac repetiţie pentru ziua de Paşte, sub îndrumarea celor mai vârsnici. Datinile vechi, dar şi de-ale locului, sunt reluate şi anul acesta. 

Copii: Se zice că, de Paşte, e bine să mănânci mai întâi un ou roşu, să nu mai transpiri tot restul anului. 

Băiat: În noaptea de Paşte, vreau să număr ouăle, să văd câţi prieteni buni am. 

Duminică va fi o zi a bucuriei, aşa că repetiţia nu e completă fără dans şi cântec.