Scenariu îngrijorător în cazul unui cutremur de 6 pe Richter: Zeci de oraşe din România ar putea fi puse la pământ (VIDEO)

Zeci de oraşe, din estul şi sudul ţării, ar fi rase de pe faţa pământului, în cazul unui cutremur mai puternic de 6 grade pe Richter. Este avertismentul dat de specialişti şi ignorat de autorităţi, de ani de zile. Efectele, deja vizibile, au fost surprinse de reporterii Observator. Galaţiul se scufundă - la propriu - iar Bucureştiul se prăbuşeşte cărămidă cu cărămidă.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Zeci de oraşe, din estul şi sudul ţării, ar fi rase de pe faţa pământului, în cazul unui cutremur mai puternic de 6 grade pe Richter. Este avertismentul dat de specialişti şi ignorat de autorităţi, de ani de zile. Efectele, deja vizibile, au fost surprinse de reporterii Observator. Galaţiul se scufundă - la propriu - iar Bucureştiul se prăbuşeşte cărămidă cu cărămidă.

Oraşul Galaţi ar putea avea probleme serioase. Şi nu e singurul. Şi Vrancea, Brăila, Buzău sau Bucureşti sunt pe lista oraşelor care s-ar dărâma la un seism mai puternic. 

"În special partea platformei moldoveneşti şi Câmpia Română, mergând însă chiar spre Craiova, deci la distanţe destul de mari faţă de Vrancea, pot să fie efecte mari", spune Mircea Radulian directorul ştiinţific de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului.

Galaţiul, însă, se scufundă deja. Câte puţin, în fiecare an. Faleza Dunării se deplasează cu 13 milimetri pe lună. A fost construită în urmă cu 60 de ani şi niciodată consolidată. 

Structura acesteia cuprinde trei taluzuri, fiecare cu reguli binedefinite, în aşa fel încât să reziste. Deseori regulile au fost încălcate, astfel că în fiecare an au loc zeci de surpări de teren, se crează ravene şi se vede cum, efectiv, pământul o ia la vale, spre Dunăre. Iar autorităţile nu fac nimic. 

Ultimul incident a avut loc la începutul lunii noiembrie. Solul nu a rezistat unei ploi torenţiale, de doar câteva minute, astfel că s-a format un adevărat crater. La doar câţiva metri distanţa, o lucrare la staţia de colectare a provocat un altul, de 12 metri adâncime, în mijlocul carosabilului. Localnicii l-au denumit falezogaura.

Consolidarea falezei ar costa între 80 şi 100 de milioane de euro. Nu se ştie dacă vor şi ajunge banii, aşa că oamenii adorm cu frică, în fiecare noapte. În ultimii 4 ani, autorităţile au alocat doar 2 milioane de euro, pentru consolidarea clădirilor.

Ni se pare foarte puţin, dacă e să fim cinstiţi, dar ce să facem, ăştia sunt banii, trebuie să şi dezvoltăm.

Nici în Capitală situaţia nu e....stabilă. Punctul critic pe harta seismică este Centrul Vechi. Zeci de clădiri stau să cadă, iar unele sunt încă locuite. 

25 de familii îşi duc veacul de ani de zile în fostul hotel Kiriazi. Imobilul a fost construit în 1875 şi nu a fost niciodată consolidat. E pericol public, dar copiii şi bătrânii nu vor să plece.  Jumătate din clădire a fost retrocedată şi apoi vândută. Cealaltă jumătate aparţine primăriei, iar Administraţia Fondului Imobiliar încă prelungeşte contracte de închiriere.  

Chiria e modică, de până la 70 de lei. E unul dintre motivele pentru care nici investiţii nu s-au făcut. Culmea e că multe din imobilele care stau să cadă sunt de importanţă strategică. Multe spitale şi şcoli, dar chiar şi sediul ISU sau cel al Ambulanţei Bucureşti. 

"Sediul IGSU este în mare risc, acest lucru este cunoscut. Sunt două sedii ale IGSU în Bucureşti, ambele sunt cu risc seismic de diferite categorii", a declarat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

În aceeaşi situaţie sunt 173 de clădiri, din Bucureşti, clasificate ca pericol public. Doar 18 imobile au fost consolidate de-a lungul anilor, din banii primăriei.