"Artemis 1" face un pas în spate, după ce experţii au observat mai multe semne rele. Planul NASA pentru a recuceri Luna după 50 de ani

Recucerirea Lunii se amână. Din cauza unor probleme tehnice la unul dintre motoarele navei spaţiale, NASA a decis să nu mai lanseze azi misiunea Artemis 1. E vorba de o misiune-test, care pregăteşte reluarea zborurilor cu oameni pe satelitul natural al Pământului după 50 de ani de la misiunea Apollo. La misiunea de recucerire a Lunii, lucrează şi un inginer român.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Racheta ar fi trebuit să plece spre lună de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida, în această după-amiază. Cu doar 2 ore înainte, NASA s-a văzut nevoită să amâne lansarea, după ce au observat o scurgeri suspecte la unul dintre motoare.

NASA va trimite în spaţiu cea mai puternică rachetă construită vreodată

Au încercat să remedieze problema, apoi au decis să nu-şi asume niciun risc. Semne de rău augur au fost încă din weekend: mai mult fulgere au lovit zona de lansare de la Centrul Spaţial, iar, de dimineaţă, prognoza meteo nu a fost prea bună. Americanii sunt însă oprimişti.

Kamala Harris, Vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii: Programul Artemis este începutul unei noi ere.

Odată cu Artemis 1, NASA va trimite în spaţiu cea mai puternică rachetă construită vreodată. Numele misiunii nu este ales întâmplător: în mitologie, Artemis şi Apollo, cum s-au numit primele misiuni pe Lună, sunt fraţi gemeni.

Kelly DeFazio, director of Orion production: Artemis 1 va merge mai departe decât orice altă rachetă. 64.400 de km după Lună. Suntem foarte entuziasmaţi să vedem cum va decurge totul.

La bordul aeronavei vor fi doar manechine

La bordul aeronavei care va fi lansată cel mai probabil vineri, nu se va afla niciun om, ci doar manechine. "Comandantul" va fi o păpuşă, numit Moonikin Campos. Sub scaun, va avea senzori ce vor furniza datele necesare pentru a evalua ceea ce ar putea experimenta membrii echipajului uman în timpul zborului. Alte două manechine, Helga și Zohar, vor avea misiunea de a detecta și măsura radiațiile.

Bill Nelson, NASA Administrator: O vom supune la teste. Vom face lucruri pe care nu le-am face niciodată cu oameni la bord.

Programul de aselenizări al NASA a început în 1960, după ce preşedintele de atunci, John F. Kennedy a propus ca în următorul deceniu America să trimită oameni pe lună. Primul om, care a păşit pe Lună a fost Neil Armstrong, pe 29 iulie 1969.

Aselenizările s-au încheiat odată cu sfârşitul misiunilor Apollo. Ultimul astronaut care a păşit pe Lună a fost Eugene Cernan, în 1972. Doi ani mai târziu, a vizitat România şi a adus o piatră de pe Lună la Bucureşti.