O ''explozie radio'' incredibil de puternică, dintr-o galaxie foarte îndepărtată, a fost detectată de astronomi

Astronomii au detectat o explozie de unde radio incredibil de puternică, produsă într-o galaxie foarte îndepărtată şi care a avut nevoie de 8 miliarde de ani-lumină pentru a ajunge pe Terra. Descoperirea ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să descifreze misterul acestui fenomen cosmic, potrivit unui studiu publicat joi, informează AFP.

• Dunărea a atins punctul maxim în Budapesta. Nivelul apei a trecut de 8 metri. Când ajunge viitura în România

Acea "explozie radio rapidă", denumită "Fast Radio Burst" (FRB) în limba engleză şi reprezentând un flash de unde electromagnetice cu o durată mai mică de o miime de secundă (milisecundă), a ajuns în cele din urmă pe 10 iunie 2022 pe Terra, unde un telescop australian a reuşit să îi capteze semnalul.

Acesta provenea dintr-o galaxie mult mai îndepărtată decât cele din care fuseseră emise FRB-urile înregistrate anterior, întrucât a parcurs 8 miliarde de ani-lumină, într-o epocă în care Universul avea mai puţin de jumătate din vârsta lui actuală, au dezvăluit autorii studiului publicat în revista Science, potrivit Agerpres.

De la prima detectare a unor astfel de semnale în 2007, oamenii de ştiinţă îşi pun întrebări despre originea exactă a acestui fenomen cosmic, care este dificil de analizat întrucât este foarte scurt ca durată.

Deoarece aceste semnale se repetă uneori, anumiţi cercetători au presupus mai întâi că era vorba despre comunicaţii radio transmise prin spaţiu de o civilizaţie extraterestră.

Într-un registru mai serios, oamenii de ştiinţă cred în prezent că principalul "suspect" este o stea moartă, incredibil de densă şi denumită "magnetar", ce are un câmp magnetic ultra-puternic.

"Este uluitor" faptul că telescopul ASKAP, situat în vestul Australiei, a reuşit să detecteze acest FRB, a declarat Ryan Shannon de la Universitatea Swinburne din Melbourne, coautor al studiului. "Am avut şansa de a putea observa acest mic punct de pe cer timp de milisecundă, după 8 miliarde de ani pe care impulsul i-a parcurs pentru a fi captat", a adăugat acelaşi astrofizician.

Explozia radio a depăşit cu mult precedentul record în domeniu, care parcursese aproximativ 5 miliarde de ani-lumină. Noul FRB a avut şi o putere neobişnuită, pentru că, în mai puţin de o milisecundă, explozia a eliberat la fel de multă energie cât emite Soarele în 30 de ani.

"Pânză cosmică"

Este posibil ca în fiecare zi, sute de mii de explozii radio rapide să se producă pe cer, potrivit aceluiaşi om de ştiinţă din Australia. Însă doar aproximativ o mie de astfel de fenomene au fost detectate până în prezent, iar oamenii de ştiinţă nu au putut identifica galaxiile lor de origine decât pentru 50 dintre ele. Or, acesta reprezintă un element cheie pentru înţelegerea fenomenului.

Pentru identificarea sursei acelei explozii radio îndepărtate, denumită FRB 20220610A, cercetătorii şi-au îndreptat atenţia spre Very Large Telescope (VLT) din Chile.

Celebrul telescop a dezvăluit că semnalul provenea dintr-o galaxie deosebit de densă, care ar fi putut fuziona cu una sau alte două galaxii, fapt ce ar fi dat naştere straniului magnetar.

Însă aceasta este doar "cea mai bună intuiţie" a oamenilor de ştiinţă, a subliniat Ryan Shannon.

Dat fiind că exploziile radio au fost detectate în zone cereşti neaşteptate, inclusiv în interiorul Căii Lactee, "juriul încă nu a tranşat" chestiunea referitoare la fenomenele care le cauzează, a adăugat el.

Exploziile radio ar putea ajuta la elucidarea marelui mister privind materia

Până atunci, exploziile radio ar putea contribui la elucidarea unui alt mister, cel al cantităţii de materie solidă din Univers. Se presupune că ea reprezintă aproximativ 5% din Univers, restul fiind compus din materie întunecată şi energie întunecată.

Problema? Mai mult de jumătate din acel procent de 5% de materie solidă nu a fost identificată. Oamenii de ştiinţă cred că ea se află în "pânza cosmică", mici filamente de gaz care leagă galaxiile între ele, dar atât de difuze încât sunt invizibile pentru telescoape.

Cu excepţia cazului în care se utilizează FRB-urile, care "poartă amprenta oricărui gaz pe care îl traversează", a explicat astrofizicianul australian. Acel gaz alterează într-adevăr lungimea de undă a FRB-ului şi permite astfel măsurarea densităţii acestuia din urmă.

FRB-ul înregistrat de telescopul australian poartă amprenta unui "exces de materie", a adăugat Ryan Shannon. Un număr mare de astfel de unde radio mai trebuie să fie înregistrate pentru a rafina calculele privind materia lipsă.

Tocmai în acest scop, noi telescoape dedicate radioastronomiei vor fi inaugurate în curând.