Cine a fost Ștefania Mărăcineanu, românca omagiată azi de Google. A provocat prima ploaie artificială din lume
Google o sărbătoreşte sâmbătă, 18 iunie, cu un Google Doodle pe Ştefania Mărăcineanu, o chimistă şi fiziciană româncă de renume internaţional, la 140 de ani de la naşterea ei. Aceasta a uimit lumea ştiinţifică cu teoriile sale despre radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii.
De Redactia Observator la 18.06.2022, 14:19
Google sărbătoreşte sâmbătă 140 de ani de la nașterea Ștefaniei Mărăcineanu, unul dintre pionerii descoperirii şi cercetării radioactivității.
Cine a fost Ștefania Mărăcineanu
Ştefania Mărăcineanu s-a născut în capitala României, București, dar copilăria ei a fost descrisă că fiind una nefericită, motiv pentru care nu au fost făcute publice prea multe detalii din viaţa personală. A absolvit Facultatea de Ştiințe Fizico-Chimice în 1910 și și-a început cariera ca profesor la Școala Centrală de Fete din București. În acest timp, a câștigat o bursă de la Ministerul Științei din România și, ulterior, a decis să continuie studiile superioare la Institutul Radium din Paris.
În mod remarcabil, la acea vreme, institutul devenea un centru pentru studiul radioactivității la nivel mondial sub conducerea fizicianului Marie Curie. Mărăcineanu a început să lucreze la teza sa de doctorat despre poloniu - același element care a fost descoperit de Curie.
În timpul cercetărilor sale privind timpul de înjumătățire al poloniului, Mărăcineanu a observat că acesta părea dependent de tipul de metal pe care ara plasat. Acest lucru a făcut-o să se gândească dacă razele alfa de la poloniu ar fi transferat niște atomi ai metalului în izotopi radioactivi. Cercetările ei au condus la ceea ce este cel mai probabil primul exemplu de radioactivitate artificială. Pentru a-și termina doctoratul în fizică, Ştefania Mărăcineanu a intrat la Universitatea Sorbona din Paris. În capitala Franţei, la Sorbona, îşi susţine, în 1924, doctoratul, cu teza Cercetări asupra constanţei poloniului şi asupra penetrării în metale, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulţi studenţi, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta îşi ţinea dizertaţia.
Printre aceştia se afla şi Marie Curie care a cooptat-o în echipa sa. „Domnişoara Mărăcineanu a lucrat mai mulţi ani în laboratorul meu şi recent a obţinut titlul de doctor în ştiinţe fizice. Apreciez în mod deosebit munca ei ştiinţifică”, declara acesa la acea vreme.
Ştefania Mărăcineanu a provocat prima ploaie artificală din lume, în Bărăgan
După ce a lucrat timp de patru ani la Observatorul Astronomic din Meudon, s-a întors în România și a fondat primul laborator din ţară pentru studiul radioactivității.
Şi-a dedicat cea mai mare parte a timpului cercetării despre ploaia artificială, lucru care a condus-o până în Algeria pentru a-și testa rezultatele. Cu ajutorul unor săruri radioactive, a descoperit procedeul de declanşare artificială a ploii, iar în 1931 a provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan.
Meritele acesteia au fost recunoscute de către fiica lui Marie Curie într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal”, în 1934: „Ne amintim că savanta româncă domnişoara Mărăcineanu a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale”.
Ea s-a lansat și în alte ipoteze controversate, cum ar fi influența razelor de soare sau chiar a apei de ploaie asupra radioactivității. Ipoteza că razele de soare ar putea induce radioactivitate artificială a fost dezbătută îndelung în comunitatea științifică de atunci, atât în Franța, cât și în Germania și Anglia. Se pare că disputa a fost destul de aprinsă și a contribuit la izolarea Ștefaniei Mărăcineanu de grupul de la laboratorul lui Curie.
Munca Ştefaniei Mărăcineanu a fost recunoscută de Academia de Științe a României în 1936, unde a fost aleasă ca director de cercetare, dar nu a primit niciodată recunoaștere globală pentru descoperirea sa.
Spre finalul vieţii a dus o luptă grea cu boala, murind de cancer pe 15 august 1944.
