Echinocțiul de toamnă, 22 septembrie 2024. Ce se întâmplă în această zi
Duminică, 22 septembrie, are loc echinocţiul de toamnă al anului 2024, debutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic, moment din care ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 21 decembrie.
De Redactia Observator la 21.09.2024, 08:49
De două ori pe an, adică în martie și septembrie, înclinarea planetei se aliniază cu orbita sa în jurul soarelui, iar Pământul nu pare să se încline în raport cu soarele, potrivit National Oceanic and Atmospheric Association. Echinocţiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, va avea loc anul acesta pe 22 septembrie, la ora 15:43, ora României. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea. În emisfera nordică durata zilei scade, iar în cea sudică creşte.
Echinocţiul de toamnă 2024. Ce este toamna astronomică
În fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie, este momentul echinocţiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". Echinocțiul de toamnă 2024 este marcat pe 22 septembrie la ora 15:43, ora României. Începând cu această dată, zilele vor fi din ce în ce mai scurte, iar nopțile mai lungi.
De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu.
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.
La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
Axa în jurul căreia Pământul se rotește nu este complet dreaptă de sus în jos, aceasta fiind înclinată cu aproape 23,5 grade. Tocmai de aceea, diferite regiuni ale planetei sunt expuse la mai multă sau mai puțină lumină solară pe măsură ce planeta se rotește în jurul Soarelui. Din acest motiv avem și anotimpuri. Din acest motiv emisfera nordică și cea sudică au anotimpuri în momente diferite. În timpul iernii din emisfera nordică, emisfera sudică este înclinată mai mult spre Soare, și viceversa. În același timp, Pământul continuă să se rotească, astfel că planeta este încălzită în mod egal.
Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi "punct autumnal", se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare: în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud Soarele se ivește de deasupra orizontului, timp de şase luni, până la momentul echinocţiului de primăvară. În emisfera sudică a Pământului, data de 23 septembrie marchează începutul primăverii.
Echinocțiile nu au loc doar pe Pământ
Echinocțiile nu au loc doar pe Pământ, ci pe fiecare planetă din sistemul solar atunci când orbita și înclinarea planetei față de soare face ca ambele emisfere să primească aceeași cantitate cu aproximaţie de lumină.
Când are loc echinocțiul de toamnă în următorii ani
- 2025 – 22 septembrie, ora 21:19
- 2026- 23 septembrie, ora 03:05
- 2027- 23 septembrie, ora 09:02
- 2028 – 22 septembrie, ora 14:45
- 2029 - 20 septembrie, ora 08:01
- 2030 - 20 septembrie, ora 13:51
- 2031 - 20 septembrie, ora 19:40
- 2032 - 20 septembrie, ora 01:21
- 2033 - 20 septembrie, ora 07:22
- 2034 - 20 septembrie, ora 13:17
- 2035 - 20 septembrie, ora 19:02
Echinocțiul de toamnă, 22 septembrie 2024. Tradiții, obiceiuri, superstiţii
În această perioadă, potrivit tradiţiei populare, este păstrată amintirea celebrării unui străvechi început de an. Oameni duc la biserică flori şi împodobesc crucea în Ziua Crucii.
La ţară evenimentul reprezintă şi încheierea muncilor de câmp şi sărbătorirea tuturor culeselor, astfel că ţăranii duc bucate din recoltele lor preotului pentru a fi sfinţite. Se pregătesc proviziile pentru iarnă, se prepară mustul din strugurii proaspăt culeşi şi se scutură copacii cu mere şi gutuie.
Superstiţii legate de echinocţiul de toamnă
- în ziua echinocţiului se duc prune la biserică pentru sfinţire, fiind păstrate apoi timp îndelungat pentru vindecarea bubelor.
- ultimele fructe căzute din pom trebuie lăsate neculese ca ofrandă pentru Mama Natură
- florile şi frunzele de pe cruce sunt bune pentru leac, pentru vindecarea durerilor de cap sau de dinţi
