Roverul trimis pe Marte a descoperit că planeta ar fi putut avea plaje şi oceane cu cantităţi mari de apă

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă au ajuns la o concluzie surprinzătoare. După ce au analizat datele colectate de roverul chinez Djurong, cercetătorii au descoperit că planeta Marte ar fi putut avea plaje şi oceane cu valuri şi vânt, ceea ce reprezintă dovada că acolo s-ar fi putut afla, cândva, cantităţi mari de apă lichidă.

• Cine câştigă şi cine pierde după respingerea lui Georgescu. Pîrvulescu: "Simion ar avea o şansă, doar cu sprijin. Dan şi Ponta pot profita"

Echipa comună de oameni de ştiinţă din Statele Unite şi China căutau, iniţial, doar semne de apă sau de gheaţă străveche, însă roverul, care a aterizat în urmă cu 4 ani pe Marte, a descoperit plaje şi delte fluviale antice. De asemenea, a găsit urme de vânturi, valuri şi nisip.

Cercetătorii nu au aflat, însă, natura şi soarta acestor ape, dar datele pe care le deţin susţin ipoteza unui fost ocean în partea de nord a planetei. Roverul a mai oferit date şi despre depozite sedimentare subterane, cu o structură în straturi care este similară plajelor de pe pământ şi chiar unele înclinate, spre posibile foste oceane. Iar asta a sugerat cercetătorilor faptul că - pe Marte - existau şi valuri.

Cantitaţi uriaşe de apă pe Marte

"Diverse observaţii sugerează că au existat cândva cantităţi mari de apă lichidă pe suprafaţa marţiană, însă natura şi soarta acestei ape sunt incerte", au scris cercetătorii în publicaţia ştiinţifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Într-un studiu publicat în revista Scientific Reports la sfârşitul anului trecut, cercetătorii au declarat că datele obţinute de roverul Zhurong şi de sonde spaţiale plasate pe orbita marţiană au indicat prezenţa unor caracteristici geologice ce indică o străveche linie de coastă. Conform oamenilor de ştiinţă, datele transmise de sonda chineză Tianwen-1 Orbiter, sonda NASA Mars Reconnaissance Orbiter şi de Zhurong - un rover robotizat cu şase roţi - au indicat existenţa unui ocean de apă într-o perioadă în care Marte ar fi putut deveni deja rece şi aridă şi să îşi fi pierdut o mare parte din atmosferă. Ei au descris caracteristici de suprafaţă, precum jgheaburi, canale de sedimente şi formaţiuni de vulcani de noroi care indică o linie de coastă, cu dovezi ale unor medii marine de mică şi de mare adâncime. Acel ocean pare să fi dispărut în urmă cu circa 3,42 miliarde de ani, au adăugat autorii cercetării.

La fel ca Terra şi celelalte planete din Sistemul Solar, Marte s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. În momentul în care se pare că acel ocean a existat, Marte ar fi putut începe deja tranziţia şi să se îndepărteze de statutul său de planetă ospitalieră.