Un CEAS vechi de peste 300 de ani, pus în funcţiune în Cluj Napoca!
Un ceas din secolul al XVIII-lea a fost repus în funcţiune, după 75 de ani, pe turnul clădirii Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, cele mai importante piese ale orologiului, dispărute sau distruse, fiind refăcute manual de un ceasornicar
Un ceas din secolul al XVIII-lea a fost repus în funcţiune, după 75 de ani, pe turnul clădirii Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, cele mai importante piese ale orologiului, dispărute sau distruse, fiind refăcute manual de un ceasornicar
Ceasul a fost la origine unul bisericesc, are un singur arătător şi două clopote - unul care bate orele şi unul care marchează jumătăţile de oră.
Ceasul de pe clădirea Redută, care în secolul al XIX-lea era sediul Dietei Transilvane, iar în prezent este sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, a fost pus în funcţiune, joi, după aproximativ 75 de ani.
"Este un ceas de turn din secolul al XVIII-lea, mai precis din anii 1730 – 1740, astfel încât i-am spus ceasul istoric al Clujului. Este unul dintre cele mai vechi ceasuri de turn din România, cu un mecanism a cărui provenienţă nu se cunoaşte, pentru că nu au fost identificate niciun fel de inscripţionări sau mărci pe piesele acestuia", a explicat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean pentru Mediafax.
Potrivit acestuia, iniţial, ceasul a fost amplasat în turnul baroc al Bisericii Romano-Catolice "Sfântul Mihail" din centrul oraşului, care a fost, însă, demolat în anul 1763, după ce a fost avariat în urma unui cutremur. Ceasul a fost apoi mutat în turnul Porţii Mănăşturului, unde a stat până în anul 1840, când şi acest turn a fost demolat pentru a permite lărgirea străzii la intrarea în oraş dintre vest.
În 1840, ceasul a fost mutat în turnul de pe clădirea Reduta din centrul Clujului, care era principala clădire publică a oraşului, unde a avut loc procesul memorandiştilor, dar care a găzduit şi concerte susţinute de mari muzicieni ai lumii, printre care Franz Liszt, Johannes Brahms, Bela Bartok şi George Enescu.
Ceasul a funcţionat acolo până în perioada interbelică, iar apoi s-a oprit pentru că nu s-au mai găsit meşteri care să îl repare. De-a lungul anilor, ceasul a suferit mai multe reparaţii. Piesele ceasului sunt numai îmbinate, nu există niciun şurub, fiind o tehnică foarte veche de realizare a acestuia.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰