Articol susținut de #MediciBuni – Dr. Mihai Tănase, MedLife: „Copiii cu apnee în somn și cu vegetații adenoide se prezintă cel mai des cu cearcăne, respirație orală și o stare de agitație”

Apneea obstructivă în somn se traduce prin întreruperi ale respirației care reduc calitatea somnului și care, dacă nu sunt tratate, pot duce la consecințe potențial grave asupra sănătății. „Apneea de somn este pauza de respirație în timpul somnului. Problema ei este tradusă prin schimbul ineficient al dioxidului de carbon din organism cu oxigenul de care avem nevoie”, a explicat dr. Mihai Tănase, medic specialist ORL la MedLife. Simptomele apneei în somn pot include sforăitul, deranjant adesea pentru ceilalți membri ai familiei, durerile de cap și somnolența excesivă în timpul zilei.

Sforăitul, un risc pentru sănătate

Fundația americană de Apnee în Somn atrage atenția asupra faptului că cele mai importante simptome respectiv, sforăitul în somn, oboseala din timpul zilei și pauzele de respirație determină persoana afectată să se trezească periodic și astfel să aibă un somn neodihnitor. Cu toate acestea, este posibil ca cei care au apnee în somn și sforăie să nu fie conștienți de faptul că respirația lor pe timp de noapte este anormală și că au o problemă.

Oprirea și, ulterior, reluarea respirației în timpul somnului se pot întâmpla oricui, mai ales după consumul de alcool sau în cazul persoanelor care sforăie. Dar atunci când oprirea ori diminuarea respirației apare de multe ori pe parcursul nopții (de cel puțin 5 ori pe oră de somn), fiecare episod de apnee durează cel puțin 10 secunde și este prezent în toate nopțile, se ridică suspiciunea bolii numite „sindrom de apnee în somn”.

Pe Mihai Tănase curiozitatea și diversitatea l-au împins către ORL, fiind o specializare cu pacienți de orice vârstă, sex și cu probleme de la cele mai simple dopuri de ceară până la afecțiuni cu risc vital, așa cum este și apneea în somn: „Este o combinație foarte plăcută între clinic și chirurgical. Mentorii mei au fost cei din secția de ORL din Spitalul Județean Cluj-Napoca, unde mi-am făcut rezidențiatul, de la profesori la colegi rezidenți, care m-au format, doctori minunați precum dr. Chirteș și dr. Vlad din Spitalul Militar Cluj care m-au ajutat să îmi dezvolt aptitudini chirurgicale și au avut răbdare cu toate stângăciile specifice celor la început de drum. Dar sunt recunoscător și colegilor din MedLife alături de care evoluez în fiecare zi și care mă ajută să îmi continui educația medicală. Soția mea, cu care am fost coleg de la începutul rezidentiatului, mi-a oferit mereu cea mai frumoasă competiție și m-a făcut să vreau mereu să fiu mai bun”, a recunoscut dr. Tănase, un specialist în ORL prin mâinile căruia trec atât copii, cât și adulți cu probleme la nivelul, nasului, gâtului, gurii.

Sindromul de apnee în somn la adulți creează somnolență și depresie

Medicii buni diagnostichează apneea în somn pe baza istoricului somnului, examenului fizic și a polisomnografiei. Dar multe cazuri rămân nediagnosticate. Oricine poate dezvolta apnee in somn obstructivă, însă femeile sunt de două ori mai predispuse să se confrunte cu acest sindrom în perioada premenopauzei și postmenopauzei.

„Simptomele sunt multiple: sforăitul, pauze în respirație în timpul somnului, respirația orală, vocea nazonată, somnul neodihnitor, iritabilitate, hiperactivitate în decursul zilei și probleme de comportament, coșmaruri, enurezis, dificultăți de învățare, cefalee matinală, cearcăne și afecțiuni dentare. La adulți, după mai mulți ani apar și manifestări metabolice precum creșterea în greutate și hipertensiunea arterială. Majoritatea pacienților ne sunt trimiși de către partenerii lor care aud zgomotele de pe parcursul nopții, atât cele de sforăit cât și cele din sufocările care apar”, a declarat medicul ORL-ist.

Adulții ajung la medic de obicei cu obstrucție nazală, cefalee matinală și stare de somn insuficient sau neodihnitor, cu prezența stării de somnolență pe parcursul zilei, dar și cu stări de nervozitate sau depresie.

„În jur de 20% dintre cazurile de apnee obstructivă de somn ajung la mine, iar din acestea majoritatea sunt adulți, patologia fiind mult subevaluată la copii. De altfel, și incidența variază foarte mult din cauza studiilor, multe dintre ele fiind auto-raportate. Studiile făcute pe baza polisomnografiei sunt cu puțini pacienți”, a semnalat dr. Mihai Tănase, medic specialist ORL la MedLife

Apneea în somn în cazul copiilor

 Majoritatea cazurilor de apnee la copii sunt cauzate de prezența vegetațiilor adenoide și a hipertrofiei amigdaliene. „Cauzele variază, dar aparent sunt strâns legate de alergii. Vegetațiile adenoide se măresc ca urmare a  unor reacții imune și a contactului cu diverși poluanți din atmosferă care se găsesc în proporții din ce în ce mai mari în aerul respirat, cu precădere în zonele urbane”, a spus medicul.

Sforăitul puternic în mai mult de trei nopți pe săptămână justifică investigații suplimentare, susțin medicii americani care au publicat o lucrare în Medscape pe acest subiect. Potrivit acestora, mărirea amigdalelor la copii sau prezența obezității la cei mici, precum și istoricul familial cu privire la sforăit, alergii și expunerea la fumul de țigară ar trebui să ridice câteva suspiciuni medicilor pediatri sau ORL-iștilor cu privire la apneea în somn

"Copilul cu apnee în somn și cu vegetații adenoide se prezintă cel mai des cu cearcăne, respirație orală, o stare de agitație și afecțiuni dentare, în special cele de dezvoltare a mandibule. Particular la acești copii este că ei nu au capacitatea de a spune la vârste fragede că au un somn neodihnitor și se prezintă cel mai comun ca fiind neastâmpărați, pe fondul gradului scăzut de atenție”, a mărturisit dr. Mihai Tănase.

Chirurgia somnului pentru apneea în somn, pretabilă și la copii și la adulți

Sindromul de apnee în somn necesită o abordare pluridisciplinară, astfel că pacienții sunt văzuți de specialiști în pneumologie, neurologie, cardiologie, ORL, endocrinologie, psihiatrie, chirurgie bucomaxilo-facială. Când se ia în discuție chirurgia ca tratament se ține cont de mai multe aspecte. La copii, chirurgia somnului se traduce prin chirurgia vegetațiilor adenoide în principal și a amgidalelor în plan secund.

„Ele se realizează într-o singură operație, dacă este cazul, nefiind nevoie de anestezii separate, mai ales datorită tehnologiilor noi, precum coblația, care duc la o vindecare mai rapidă și mai ușoară. Cazurile de apnee pe fond neurologic sau pulmonar la copii sunt excepțional de rare și din acest motiv majoritatea sunt rezolvate de către medicii ORL”, a precizat dr. Tănase, care rezolvă frecvent astfel de cazuri prin chirurgie.

În cazul celor mici, intervențiile de coblație se fac sub anestezie generală. „Practic, cu ajutorul unui dispozitiv, scoatem țesutul care este în plus și cicatrizăm în același timp –  totul sub o urmărire endoscopică cu o cameră specializată cu care vedem pe un monitor fiecare gest pe care îl facem. Sângerarea și durerile postoperatorii sunt minimale; la fel și riscurile – unele minore, tipice oricărei operații”, a explicat medicul.

La adulți trebuie abordată ideea că sunt mai multe sedii în care respirația este afectată mai ales în timpul somnului și din acest motiv, medicul operează septul, posibile sinuzite, polipoze nazale și practică chirurgia palatului moale și a uvulei (omulețului).

„Sunt anumite manopere, precum radiofrecvența de cornete nazale, ce se poate face sub anestezie locală, sau altele precum septoplastia, care se face cu anestezie generală. Vindecarea în majoritatea cazurilor este rapidă, cu reluarea activității normale în câteva zile, iar a activităților fizice cam la 1-2 săptămâni. Marea satisfacție ca medic este când reușim să oprim utilizarea vestitului CPAP la adult, iar la copii când părinții ne zic în prima dimineață după operație cât de bine au dormit cei mici și cum nu mai sforăie în somn”, a povestit dr. Mihai Tănase.

În opinia specialistului, îngrijirea pacientului este un proces în care obligatoriu trebuie să ia în calcul nu doar o operație sau un medicament, ci toate aspectele vieții lui. „Vindecarea apare când o operație este făcută bine, nutriția este corectă, pacientul are activitate fizică, starea psihică este una bună și pentru asta trebuie fiecare să ne facem partea”, a concluzionat medicul.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰