Nicușor Dan și Ilie Bolojan, la Bruxelles într-un moment crucial. Ce mize are România
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Summit crucial la Bruxelles, unde liderii UE s-au reunit pentru a discuta viitorul buget al Uniunii, dar agenda s-a extins simțitor în contextul crizelor multiple cu care se confruntă blocul comunitar, cum ar fi prețurile la energie, comerțul, atacurile din Marea Neagră și sprijinul pentru Ucraina. România are interese directe în multe dintre aceste discuții. Președintele Nicușor Dan a ajuns azi-noapte cu o aeronava Spartan. Tot aseară, a ajuns şi premierul interimar Ilie Bolojan cu o cursă Tarom.
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întâlnesc azi și mâine la Bruxelles pentru unul dintre cele mai importante summituri din ultimii ani. Deși întâlnirea a fost organizată inițial pentru discuţii despre viitorul buget european, agenda s-a extins foarte mult pe fondul crizelor multiple cu care se confruntă blocul comunitar. Scumpirea energiei, nou ajutor pentru Ucraina, tensiunile comerciale cu China și problemele de securitate din Marea Neagră sunt doar câteva dintre subiectele aflate pe masa negocierilor în cele două zile.
Nicușor Dan şi Ilie Bolojan, negocieri la Bruxelles
Ilie Bolojan a discutat în această dimineață despre viitorul buget european, fondurile de coeziune, agricultură și situația PNRR, la summitul Partidului Popular European (PPE), organizat înaintea Consiliului European.
Tot azi-dimineață, înainte de a intra la reuniunea Consiliului European care începe de la 11:00, președintele Nicușor Dan a participat, alături de premierul italian Giorgia Meloni, la o întâlnire a grupului "Prietenii Coeziunii", din care fac parte 17 state membre ale Uniunii Europene.
Nicușor Dan şi Ilie Bolojan au avut aseară la Bruxelles o scurtă întâlnire pentru a pune la punct strategia României privind negocierile pentru noul buget al UE.
Reuniunea Consiliului European se anunță complicată
Liderii europeni trebuie să găsească soluții pentru probleme care afectează atât economia Uniunii Europene, cât și securitatea continentului. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și-ar fi dorit ca principalul subiect să fie bugetul UE pentru perioada 2028-2034.
Însă crizele multiple cu care se confruntă blocul comunitar au schimbat prioritățile. Potrivit POLITICO, summitul se va transforma într-un maraton de negocieri, în care liderii vor încerca să ajungă la poziții comune în cazul unor probleme care au iscat divergențe importante.
Prețul energiei, primul subiect fierbinte
Una dintre cele mai urgente probleme este creșterea prețurilor la energie. Mai multe guverne europene cer Comisiei Europene să vină cu noi măsuri care să reducă presiunea asupra economiei. Discuțiile privesc atât populația, cât și companiile europene, care se confruntă cu costuri ridicate de producție.
Statele membre nu sunt însă de acord asupra soluțiilor. Unele cer intervenții mai rapide de la Bruxelles și critică politicile europene de mediu, inclusiv sistemul certificatelor de emisii pentru încălzire și transport.
Tensiunile comerciale cu China
Pe agenda de joi se află și relația comercială cu China. Liderii europeni sunt preocupați de deficitul comercial cu Beijingul și de concurența produselor chinezești, care pune presiune asupra industriei europene.
Mai multe state îndeamnă Comisia Europeană să introducă noi instrumente de protecție comercială, pentru a împiedica declinul unor sectoare industriale.
Bugetul UE şi calendarul negocierilor
Subiectul cap de afiş este împărțirea banilor europeni în perioada 2028-2034. Liderii UE vor analiza propunerea de negociere prezentată de Irlanda, care reduce cu 159 de miliarde de euro bugetul prevăzut în proiectul inițial al Comisiei Europene.
Problema este că statele membre nu se înțeleg. Țările care contribuie mai mult la bugetul comunitar și sunt adepte ale disciplinei financiare vor să limiteze cheltuielile. În schimb, statele care beneficiază de fonduri europene importante încearcă să își protejeze alocările.
Pentru România, negocierile sunt importante în special datorită fondurilor de coeziune, care finanțează dezvoltarea.
O altă dispută privește calendarul negocierilor. Antonio Costa vrea ca acordul asupra bugetului să fie încheiat înainte de o serie de alegeri importante programate anul viitor în Franța, Italia și Polonia. Primele sunt cele prezidențiale din Franţa, urmate de cele parlamentare din Italia şi Polonia, în toamnă.
Unele guverne nu vor însă să accepte deadline-uri care le-ar putea slăbi poziția de negociere. De aceea, rămâne de văzut dacă liderii vor reuși să ajungă la o înțelegere până în decembrie sau dacă discuțiile vor continua și anul viitor.
Ucraina cere mai mult ajutor
Atenția se va muta mâine asupra războiului din Ucraina. Președintele Volodimir Zelenski este așteptat să participe la discuțiile cu liderii europeni, într-un moment în care Kievul are nevoie de noi sisteme de apărare antiaeriană, rachete interceptoare și sprijin financiar.
Deși Uniunea Europeană a stabilit deja finanțarea Ucrainei pentru 2026, problema banilor necesari în anii următori rămâne deschisă și desigur spinoasă.
Un scenariu care ar putea reveni în discuție este folosirea activelor rusești înghețate pentru susținerea financiară a Ucrainei. Totuși, în acest caz, nu este așteptată imediat o decizie majoră.
Liderii europeni ar putea analiza și noi sancțiuni împotriva flotei-fantomă a Rusiei, precum și interdicții legate de acordarea vizelor pentru cetățenii ruși.
România și Bulgaria vor mai multă atenție pentru securitatea de la Marea Neagră
Un subiect de interes direct pentru România este securitatea transportului maritim în Marea Neagră, după un val de atacuri ale Rusiei asupra navelor comerciale în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei. Atacurile au amenințat rutele folosite de Ucraina pentru exportul cerealelor.
Turcia a propus crearea unor noi coridoare maritime protejate, în timp ce România și Bulgaria cer ca această problemă să ocupe un loc mai important pe agenda europeană.
Miza discuțiilor este dacă Uniunea Europeană va adopta măsuri concrete de protecție a transporturilor sau se va limita la condamnarea atacurilor.
Parlamentul European pregătește o reacție oficială în acest sens. Săptămâna viitoare, în plenul de la Strasbourg, va fi dezbătută și supusă votului o rezoluție prin care sunt condamnate aceste atacuri.
Tot mâine, liderii europeni vor discuta despre securitatea Strâmtorii Ormuz și a Mării Roșii, două rute cheie pentru comerțul internațional și transportul de energie.
Misiunea navală europeană Aspides se confruntă cu un deficit de nave, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas, cere statelor membre să contribuie cu resurse suplimentare.
Extinderea Uniunii Europene și problema migrației
Liderii europeni vor analiza și posibilitatea primirii unor noi state în Uniunea Europeană. Mai ales că Muntenegru se apropie de finalizarea negocierilor de aderare. Însă extinderea ridică întrebări despre capacitatea financiară a UE de a primi noi membri.
Pe agenda de vineri figurează și migrația, un subiect care continuă să provoace tensiuni între guvernele europene. Aici vor fi urmărite cu atenţie poziţiile premierului spaniol Pedro anchez, premierului italan, Giorgia Meloni, și ale premierul danez, Mette Frederiksen.
Discuțiile au loc după criza din Ceuta, enclava spaniolă din nordul Africii, și înaintea alegerilor anticipate din Spania, programate pentru 29 noiembrie. Deși numărul sosirilor ilegale de migranţi este în scădere, statele europene continuă să aibă opinii diferite şi dispute legate de controlul frontierelor și împărțirea responsabilităților.
Ce decizii sunt așteptate după cele două zile de negocieri
Summitul de la Bruxelles ar putea oferi indicii importante despre direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană în următorii ani.
Cele mai urmărite rezultate vor fi eventualele măsuri pentru reducerea prețurilor la energie, calendarul negocierilor privind viitorul buget european, promisiunile de sprijin pentru Ucraina și angajamentele privind securitatea maritimă.
