(P) Ce sunt monocitele și când se recomandă analiza monocitelor
Ai deschis buletinul de analize și ți-a sărit în ochi rândul „monocite”? E o reacție firească: valorile din analize par greu de legat de ceea ce simți zi de zi. Monocitele, însă, fac parte din celulele albe din sânge și oferă medicului indicii despre felul în care organismul răspunde la infecții și inflamație. Important: nu stabilesc un diagnostic, dar ajută la conturarea imaginii de ansamblu, mai ales dacă le corelezi cu simptomele și cu restul analizelor.
Ce sunt monocitele
Monocitele reprezintă un tip de leucocite (celule albe din sânge). Măduva osoasă le produce, apoi ele circulă o perioadă scurtă în sânge și trec în țesuturi, unde se pot transforma în macrofage sau celule dendritice. În mod obișnuit, monocitele apar ca procent din totalul leucocitelor (adesea în jur de 2–8%, în funcție de laborator). Le poți vedea menționate în hemogramă ca parte din „formula leucocitară”.
Ce rol au monocitele în organism
Monocitele susțin răspunsul imun prin două mecanisme ușor de înțeles:
- fagocitoză: „înghit” și degradează microbi (de exemplu bacterii) și resturi celulare rezultate după o infecție sau o inflamație;
- prezentare de antigene: după ce întâlnesc un agent străin, pot „arăta” fragmente din acesta altor celule imunitare (cum sunt limfocitele T), pentru un răspuns imun mai bine direcționat.
Mai simplu spus, monocitele ajută la curățarea zonelor inflamate și la organizarea răspunsului de apărare. De aceea, medicul se uită la ele în evaluări uzuale, de la o viroză care persistă până la monitorizarea unor afecțiuni inflamatorii.
Când se recomandă analiza monocitelor
De cele mai multe ori, medicul nu cere analiza monocitelor separat, ci hemoleucograma, în care monocitele apar automat. Situațiile uzuale includ:
- control de rutină, mai ales dacă vrei să urmărești periodic starea generală;
- suspiciune de infecție: febră care persistă, frisoane, tuse prelungită, durere în gât care nu cedează, infecții urinare repetate;
- evaluarea inflamației: dureri articulare care reapar, rigiditate matinală, simptome digestive persistente asociate cu inflamație;
- monitorizarea unei afecțiuni cunoscute: boli autoimune sau inflamatorii, în care medicul urmărește evoluția și răspunsul la tratament;
- semne care necesită clarificare hematologică: anemie, vânătăi frecvente, ganglioni măriți, scădere în greutate neintenționată (fără a trage concluzii dintr-o singură analiză).
În practică, medicul corelează monocitele cu alți parametri din hemogramă (neutrofile, limfocite, hemoglobină, trombocite) și, la nevoie, cu markeri de inflamație. De exemplu, în anumite situații clinice, ca să se excludă infecțiile din organism, trebuie să-ți faci VSH-ul. Rezultatele se interpretează împreună, nu separat.
Ce înseamnă monocite crescute
Creșterea monocitelor poartă numele de monocitoză.
Dacă ai monocite mărite, motivul poate fi:
- infecții recente: monocitele pot rămâne crescute o perioadă după ce simptomele s-au redus;
- infecții cronice sau prelungite: de exemplu, infecții dentare netratate sau episoade repetate de infecții respiratorii, care mențin inflamația;
- inflamații cronice și boli autoimune: în funcție de tabloul clinic și de celelalte analize;
- perioada de recuperare după intervenții chirurgicale sau după un episod inflamator important.
Reține totuși că interpretarea corectă depinde de contextul tău clinic.
Ce înseamnă monocite scăzute
Scăderea monocitelor (monocitopenia) apare mai rar ca modificare izolată și se vede adesea împreună cu scăderea altor leucocite.
Situații în care poate apărea:
- infecții severe, care afectează temporar liniile celulare din sânge;
- unele tratamente (de exemplu corticosteroizi) sau terapii care influențează măduva osoasă;
- afecțiuni ale măduvei osoase, evaluate strict de medic.
Monocitele scăzute nu dau simptome specifice. Medicul se ghidează după tabloul general: infecții frecvente, febră repetată, modificări asociate în hemogramă.
Monocitele sunt un tip de leucocite care ajută la apărarea organismului prin fagocitoză și prin prezentarea de antigene. Le vezi în hemoleucogramă, iar medicul le folosește ca parte din evaluarea infecțiilor, inflamațiilor și, mai rar, a unor afecțiuni hematologice. Discută rezultatele cu un specialist, mai ales dacă ai simptome care nu trec sau modificări persistente la analize.
Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Pentru un diagnostic corect, vă recomandăm să vă programați la un medic specialist.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
