(P) Cultivarea orzului în România: greșeli frecvente și soluții eficiente

Alegerea unui teren cu drenaj slab

Una dintre cele mai frecvente greșeli în cultivarea orzului este semănarea pe soluri compacte sau cu exces de umiditate, deoarece acestea împiedică dezvoltarea normală a rădăcinilor și cresc semnificativ riscul apariției bolilor. Solurile grele împiedică aerarea adecvată a sistemului radicular și favorizează stagnarea apei, ceea ce poate duce la putrezirea rădăcinilor și la o răsărire neuniformă a plantelor.

Pregătirea corectă a patului germinativ, prin afânarea solului și nivelarea lui înainte de semănat, contribuie la evitarea acumulării apei la suprafața rădăcinilor și asigură o răsărire uniformă. În aceste condiții, plantele se dezvoltă viguroase încă din primele faze, formând un sistem radicular sănătos care le permite să suporte mai bine stresul climatic și să producă recolte consistente.

Fertilizarea dezechilibrată

Prea mult azot stimulează creșterea vegetativă excesivă, ceea ce face ca tulpinile să devină fragede și să se rupă ușor, crescând astfel riscul de cădere a plantelor și expunerea lor la boli și dăunători. Pe de altă parte, lipsa fosforului afectează dezvoltarea sistemului radicular, reducând capacitatea plantelor de a absorbi apă și nutrienți esențiali, iar deficitul de potasiu scade rezistența la stres termic, secetă sau atacuri de boli. Pentru a obține o cultură sănătoasă și productivă, fertilizarea trebuie să fie echilibrată și adaptată atât stadiului de dezvoltare al orzului, cât și analizei chimice a solului.

Controlul buruienilor

Ignorarea buruienilor în primele faze de vegetație reprezintă o greșeală frecventă care poate afecta serios producția de orz. Buruienile concurează direct cu plantele pentru resurse esențiale precum apă, lumină și nutrienți, iar dacă nu sunt controlate la timp, această competiție încetinește creșterea orzului și reduce uniformitatea culturii. În plus, prezența buruienilor favorizează dezvoltarea unor microclimate favorabile apariției bolilor și atrage dăunători.

Menținerea culturii curate încă din primele stadii de vegetație reduce stresul plantelor, permite dezvoltarea uniformă a sistemului radicular și frunzelor și contribuie direct la obținerea unor recolte sănătoase și consistente

Lipsa măsurilor preventive împotriva bolilor

Tratamentele aplicate prea târziu, după ce boala s-a instalat, sunt mai puțin eficiente și costisitoare. Folosirea de sămânță certificată, respectarea rotației culturilor și monitorizarea constantă a stării plantelor reprezintă măsuri preventive de bază pentru orice cultură.

Gestionarea greșită a apei

Gestionarea necorespunzătoare a apei poate compromite, de asemenea, recolta. Orzul nu tolerează nici excesul de apă, nici seceta prelungită. Udările necontrolate favorizează bolile și slăbesc plantele, afectând creșterea și uniformitatea culturii. Menținerea unui echilibru al umidității în sol, asigurarea drenajului corespunzător și irigarea doar când este necesar contribuie direct la sănătatea orzului.

Recoltarea la momentul nepotrivit

Recoltarea prea devreme sau prea târziu poate reduce umiditatea optimă a boabelor, afectând depozitarea și pierzând din cantitate. Recoltarea se face atunci când boabele au ajuns la maturitate, iar utilajele sunt reglate corect, pentru a păstra calitatea și a minimiza pierderile.

Fiecare etapă a tehnologiei culturii, de la alegerea terenului și pregătirea patului germinativ, până la semănatul la momentul optim, fertilizare, controlul buruienilor, prevenția bolilor, gestionarea apei și recoltarea corectă, contribuie direct la calitatea și cantitatea recoltei. Evitarea acestor erori reduce stresul plantelor, minimizează pierderile și crește eficiența economică a fermei, transformând orzul într-o cultură profitabilă și sigură.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰