(P) De ce ar trebui să te intereseze de unde vine carnea de pui pe care o mănânci

În spatele fiecărui produs de origine animală din farfurie se află o poveste mai puțin vizibilă – cea a modului în care sunt crescute animalele din fermele industriale. Deși rafturile magazinelor sunt pline de etichete cu termeni precum „la sol”, „eco” sau „free range”, puțini consumatori știu ce înseamnă, de fapt, aceste sisteme și cât de diferite pot fi condițiile de viață ale păsărilor de la o fermă la alta.

Organizația Humane World for Animals, cunoscută anterior sub numele de Humane Society International, a lansat în România campania „Viața nevăzută a animalelor de fermă”, menită să aducă în atenția publicului realitățile ascunse din fermele industriale și să îi încurajeze pe oameni să facă alegeri informate și responsabile atunci când cumpără produse de origine animală.

„Animalele din fermele industriale sunt adesea tratate ca obiecte, nu ca ființe capabile să simtă durere sau disconfort. Ele trăiesc în spații aglomerate, în cuști, în boxe înguste, uneori lipsite de lumină naturală, fără posibilitatea de a se mișca liber sau de a-și manifesta comportamentele naturale”, explică Andreea Roseti, director de țară pentru România la Humane World for Animals. „Campania noastră își propune să aducă în atenția consumatorilor aceste condiții, dar și să inspire acțiuni concrete pentru un sistem alimentar mai etic și mai responsabil.”

Humane World for Animals desfășoară la nivel global programe pentru bunăstarea animalelor din ferme, sprijinind companiile din industria alimentară în adoptarea politicilor fără cuști  / fără boxe (cage-free și crate-free) și promovând legislația europeană pentru standarde mai ridicate de protecție. La nivel european, deși Comisia Europeană a anunțat încă din 2020 necesitatea actualizării legislației privind bunăstarea animalelor, propunerile specifice pentru animalele de fermă întârzie.

„În România, campania vine într-un moment important, când Uniunea Europeană revizuiește legislația privind bunăstarea animalelor. Țara noastră, ca unul dintre jucătorii semnificativi pe piața europeană de carne și ouă, are ocazia – și responsabilitatea – de a se alinia la aceste standarde. Până în acest moment, 20 de companii care activează în țara noastră au aderat la standardele European Chicken Commitment (ECC), o inițiativă semnată de organizații pentru protecția animalelor cu scopul de a îmbunătăți viața puilor de fermă. Publicul are dreptul să știe cum sunt crescuți puii care ajung în farfuria lor”, subliniază Roseti. „Doar așa putem cere transparență și putem încuraja companiile să adopte practici mai sustenabile, care respectă atât păsările, cât și oamenii.”

Care sunt sistemele de creștere folosite în România și ce înseamnă pentru bunăstarea păsărilor

În fermele din România pot fi utilizate toate sistemele permise de legislația europeană, iar aceeași exploatație poate avea hale cu reglementări diferite. Raportul „Condiții de creștere a găinilor ouătoare și a puilor de carne în fermele din România”, realizat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) pentru Humane World for Animals, arată  că, în țara noastră, puii de carne sunt în general produși în cadrul unor sisteme de producție integrate pe verticală, în efective ce variază între 10.000 și 20.000 de animale. Principalele sisteme de producție utilizate în România sunt sistemul intensiv, cu păsări crescute în spații închise, reprezentând 96% din totalul producției (93,10% hibrizi cu creștere rapidă, 6,90% hibrizi cu creștere lentă) și sistemele de creștere în aer liber (free-range și ecologic), care reprezintă aproximativ 4%.

Diferențele dintre sisteme se reflectă în bunăstarea animalelor: în sistemul intensiv, spațiul disponibil per pasăre este mai mic și posibilitatea de mișcare mai redusă. La celălalt capăt, sistemul ecologic oferă cea mai mare suprafață pe cap de pasăre, accesul la exterior și cele mai multe oportunități pentru comportamente naturale. Deși majoritatea puilor provin din sisteme intensive, nivelul de bunăstare variază substanțial între modele.

Puiul este animalul cel mai exploatat în industria zootehnică din România

Datele INS arată că puiul este animalul cel mai exploatat în zootehnie: în 2024 au fost sacrificate peste 341 de milioane de păsări (+3% față de anul anterior), iar producția totală în carcasă a ajuns la aproape 574.000 de tone. Practic, creșterea animalelor este optimizată pentru productivitate și costuri reduse, fără să ia în considerare aspecte ce țin de bunăstarea și nevoile animalelor.

Legislația impune limite ale densității, însă chiar și în acest cadru, producția la nivel maxim este frecventă: 40% dintre ferme operează la 42 kg/m², 40% - între 33 și 39 kg/m², iar alte 20% - până la 33 kg/m². În contrapondere, sistemele free-range și ecologice reprezintă doar ~4% din producție atât în România, cât și la nivel european. Industria avicolă din România urmează astfel modelul continental: cel mai mare număr de animale crescute și cea mai mică probabilitate de a trăi într-un sistem care să permită comportamente naturale.

Supraaglomerarea rămâne o problemă majoră

Deși Uniunea Europeană are legislație pentru protecția animalelor de fermă încă din 1998, iar Directiva pentru bunăstarea puilor de carne datează din 2007, cadrul actual nu mai reflectă nivelul științific de cunoaștere din 2025. În practică, directivele permit sisteme intensive care pun accent pe productivitate și nu rezolvă problemele de bunăstare identificate.

Supraaglomerarea rămâne o problemă majoră: densitățile mari limitează mișcarea, cresc riscul de leziuni și generează acumulări de excremente care afectează membrele și calitatea aerului. Rasele crescute selectiv pentru dezvoltare accelerată dezvoltă probleme severe de mobilitate, afecțiuni musculare și tulburări respiratorii și cardiovasculare. Iluminatul slab și prelungit perturbă somnul și ritmul biologic, mediile fără elemente de explorare sau cocoțare împiedică manifestarea comportamentelor naturale, iar sacrificarea prin asomare electrică cu baie de apă provoacă frică, stres și durere.

Toate aceste deficiențe sunt abordate de European Chicken Commitment (ECC), inițiativa semnată de organizații pentru protecția animalelor, care stabilește criterii științifice clare: densități reduse, rase cu creștere lentă, acces la lumină naturală, medii îmbunătățite cu stinghii și materiale de ciugulit, ventilație avansată și metode umane de sacrificare.

„Bunăstarea puilor crescuți pentru carne nu este doar o chestiune etică, ci și una fundamentală pentru sănătatea  animalelor”, spune Andreea Roseti. „În creșterea industrială, conditiile sunt documentate: supraaglomerarea reduce mobilitatea și crește riscul de leziuni, rasele cu creștere accelerată generează probleme serioase de locomoție și afecțiuni musculare, iluminatul slab perturbă ritmul biologic, iar mediile austere nu oferă stimulare comportamentală. Chiar și la capătul lanțului de productie, metodele de sacrificare pot influența gradul de stres al păsărilor. Toate aceste probleme sunt specifice puilor de carne și cer soluții dedicate, dincolo de standardele generale de creștere.”

În ultimii ani, știința a evoluat semnificativ, iar cunoașterea nevoilor reale de bunăstare ale animalelor este mult mai clară decât atunci când a fost dezvoltată legislația europeană în vigoare. Inițiative precum ECC au transpus concluziile cercetării moderne într-un set de criterii concrete, aplicabile și validate, iar beneficiile lor sunt deja demonstrate. În practică, există ferme și sisteme alternative care arată că bunăstarea și performanța nu se exclud. Free-range și ecologic permit expresia comportamentelor naturale și reduc problemele de sănătate, scad mortalitatea, iar provocările suplimentare legate de climă, boli și resurse sunt rezolvate. Modernizarea industriei avicole din România a dovedit că progresul este posibil atunci când bunăstarea devine parte a strategiei, nu o etapă secundară.

”Știm astăzi ce înseamnă pentru o pasăre să aibă spațiu, lumină, stimulare și mișcare, și știm că aceste condiții nu contrazic performanța economică, ci pot contribui la sănătatea lor si la rata scăzută a mortalității  Iar consumatorii pot influența modul în care sunt tratate animalele prin alegerile lor zilnice: când aleg produse provenite din sisteme cu standarde mai înalte de bunăstare, trimit un semnal puternic industriei că bunăstarea animalelor contează”, spune Roseti.

Campania demarată de Humane World for Animals își propune să transforme aceste cifre în acțiuni. Încurajarea consumatorilor să ceară informații despre proveniența produselor și să susțină companiile care adoptă standarde mai ridicate de bunăstare poate schimba fundamental felul în care este privită creșterea animalelor în România. „Schimbarea nu începe doar din fermă, ci și din coșul de cumpărături”, conchide Roseti. „Producătorii vor prioritiza bunăstarea animalelor atunci când consumatorii și companiile o vor cere cu adevărat.”

Ce pot face consumatorii pentru a îmbunătăți viața animalelor din fermele industriale?

• Să ia decizii informate atunci când cumpără ouă sau carne. Să aleagă produse de la companii care prioritizează bunăstarea animalelor și verificați site-urile sau etichetele pentru informații clare despre standardele aplicate.
• Să sprijine companiile care adoptă practici mai bune pentru animale, cum ar fi European Chicken Commitment sau ferme fără cuști, și întrebați în magazine și restaurante despre proveniența produselor.
• Să susțină inițiative care promovează standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor și cereți transparență de la companiile de la care cumpărați.
• Să semneze angajamentul pentru susținerea unei bunăstări mai bune a animalelor de fermă.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰