Ajut eu. Alexandra a fost smulsă din brațele mamei și crescută într-un centru de plasament. Visează să ajungă chef

La 6 ani, şi-a pierdut tatăl. La 10 ani, a pierdut totul. Aşa a început viaţa pentru Alexandra, o fată care a găsit puterea să meargă mai departe. Smulsă din familie şi crescută într-un centru de plasament, încearcă acum, la 18 ani, să-şi construiască o carieră în bucătărie. E pasionată de gătit şi are nevoie de un curs pe care ea nu şi-l permite. Să-i spunem Ajut Eu.

• "N-am văzut de când sunt așa ceva!" Potop cu grindină în Prahova. Mașini înghițite de ape și strat de gheață chiar și de 10 cm, la Vâlcănești

• Când a împlinit 18 ani şi a ieşit din grija statului, Alexandra s-a întors la mama ei
• Alexandra vrea să-şi transforme în meserie pasiunea pentru bucătărie

Ce e important în viaţă? 

Să ai pe cineva alături, care să te susțină, să-ți vorbească, să-ți ridice moralul și să-ți îndrume pașii treptat.

Lucruri care Alexandrei i-au lipsit de multe ori. Viaţa i-a fost întreagă numai câţiva ani. Apoi, ceva s-a întâmplat. 

Alexandra Gondoș: Până la 10 ani am stat cu mama și cu frații mei. Până la 6 ani de fapt am trăit cu toții. Că după aceea a murit tata. De la 10 ani m-a dat la Protecția Copilului. Mama cu mătușa mea nu sunt în relații chiar bune și a decis să facă o reclamație spre DGASPC și așa am ajuns eu la stat. 

Îşi spune povestea cu împăcare, în locul în care se simte cel mai bine.

Nu-şi blamează trecutul, dar, dacă ar putea, i-ar oferi mai mult fetiţei de atunci. 

Alexandra Gondoș: Până la urmă copiii nu sunt vinovați că au ajuns în situația asta. A fost ca un coșmar pentru mine. Eram și mică. Și despărțirea de familie a fost foarte urâtă. 

Anii în care a crescut departe de familie au învăţat-o multe. 

Alexandra Gondoș: Dacă vrei să obții ceva trebuie să lupți pentru acel lucru. Trebuie să și muncești. Trebuie să prețuiești ce ai lângă tine. Pe mine asta m-a învățat. Și într-un fel mi-a deschis ochii că nu totul e ușor așa precum pare... 

La 18 ani s-a întors înapoi la mama ei

Când a împlinit 18 ani şi a ieşit din grija statului, Alexandra s-a întors la mama ei. Hotărâtă să-şi ia viitorul în mâini, a început să-şi facă planuri. 

Alexandra Gondoș: Să dau înapoi la școală, să-mi preiau cursurile de școală. Să fac cursuri de bucătărie, să fac dansuri...

Ar vrea să-şi transforme în meserie pasiunea pentru bucătărie, un vis imposibil până acum. 

Andrea Bartha - The Social Incubator:  Mi se pare absolut impresionant cu 0 susținere tu să vrei să faci lucruri cu viața ta, să înțelegi că oricât de greu ar fi depinde doar de tine ca să reușești. Alexandra este o tânără foarte ambițioasă, care a trecut prin multe greutăți prin viață. Dar la fel ca alți tineri are nevoie de suport. 

Andrea Bartha i-a devenit Alexandrei mentor şi luptă pentru cei ca ea.

Andrea Bartha - The Social Incubator:  Suportul de orice natură, încrederea în sine și tot ce înseamnă sprijinul în a-ți realiza visul sunt elemente care lor le lipsesc. Dar un lucru pe care l-am întâlnit la toți tinerii cu care am lucrat este dorința. Faptul că ei au un vis, indiferent cat de diferit e de la un tanar la altul, îsi doresc sa reusească în viață. 

Doar 1 din 40 de tineri din centrele de plasament își găsesc un loc de muncă

Anual, aproximativ 3.500 de tineri ies pe porţile centrelor de plasament nepregătiţi pentru o viaţă pe cont propriu. Doar 1 din 40 reuşesc să-şi găsească un loc de muncă. Alexandra e un exemplu fericit. 

Andrea Bartha - The Social Incubator: Ei caută în oamenii din jur o susținere care nu e neapărat materială și e hai să spunem emoțională, dar ține de ascultare. Ei vor să fie ascultați. Nu-ți cer nimic, ci doar un pic din timpul tău ca să-i asculți. Și cred că asta valorează foarte mult pentru ei, că e cineva lângă tine care-ți spune Dacă vrei, poți.