Alegeri Locale 2024 Cluj-Napoca. Cine sunt candidaţii la funcţia de primar în Cluj-Napoca

Alegerile Locale 2024 din Cluj-Napoca au loc pe 9 iunie. Zece candidați s-au înscris oficial în competiția pentru primăria municipiului Cluj-Napoca. Printre ei se numără Emil Boc, actualul primar aflat la al cincilea mandat. Pe listele pentru Consiliul Local sunt înscrişi 214 candidaţi. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Zece candidaţi s-au înscris oficial în cursa pentru Primăria Cluj-Napoca: Emil Boc (PNL, primar în funcție), Aurelia Cristea (PSD), Viorel Băltărețu (ADU), Olah Emeșe (UDMR, viceprimar în funcție), Călin Cozma (AUR), Ramona Strugariu (REPER), Sorin Valeriu Naș (SOS), Dan Mihai Iacob (PUSL), Sabin Sărmaș (Independent) și Sorin Virgil Vamoș (independent). Dintre cei zece candidați înscriși în cursa electorală, doi sunt independenți, iar ceilalți opt sunt sprijiniți de partide sau alianțe politice care au și liste pentru Consiliul Local Municipal. 

Lista candidaţilor la Primăria Cluj-Napoca

În cursa pentru Primăria Cluj-Napoca sunt înscrişi zece candidaţi, după cum urmează:

• Aurelia Cristea (PSD)
• Călin-Valentin Cozma (AUR)
• Emese Olah (UDRM)
• Emil Boc (PNL)
• Sorin-Valeriu Naș (S.O.S. România)
• Dan-Micai Iacob (PPUSL)
• Viorel Băltărețu (propus de USR, susținut de Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei))
• Ramona-Victoria Strugariu (REPER)
• Ioan-Sabin Sărmaș (independent)
• Sorin-Virgil Vamoș (independent)

Pentru Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca s-au înscris nouă partide şi un candidat independent

• PSD
• AUR
• UDMR
• PNL
• S.O.S. România
• PPUSL
• Alianța Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei)
• REPER
• PRM
• Sorin-Virgil Vamoș - candidat independent

Harta interactivă a candidaților la alegerile locale din iunie 2024

Alegerile locale și europarlamentare din România, pe 9 iunie

Alegerile locale din 2024 se vor desfăşura concomitent cu Alegerile Europarlamentare, la data de 9 iunie, în cele 41 de judeţe şi în Municipiul Bucureşti. Românii sunt chemaţi la urne pentru desemnarea primarilor, consilierilor locali şi judeţeni, respectiv preşedinţilor de consilii judeţene din România. În Bucureşti, se vor alege consiliile locale şi primarii de sector, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti. Alegerile locale se desfăşoară într-un singur tur de scrutin. 

Astfel vom alege primarii în 3.186 de localități din toată țară, inclusiv primarul general al Capitalei și cei 6 primari de sector. Vom vota, de asemenea, pentru același număr de consilii locale - inclusiv cele 41 de Consilii Județene și Consiliul General al Capitalei. Pe listele europene s-au înscris 494 de candidați, iar dintre aceștia 167 sunt femei. Cu toții se luptă pentru cele 33 de locuri rezervate României în Parlamentul European.

Principalii competitori politici la următoarele alegeri locale vor fi Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Naţional Liberal (PNL), Uniunea Salvaţi România (USR), Forţa Dreptei (FD), Partidul Mişcarea Populară (PMP), Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), REPER, PRO România (PRO) şi S.O.S. România (S.O.S.). 

La ultimele alegeri locale, cele din 2020, PSD a obţinut mai multe mandate de primar la nivel naţional decât PNL, însă liberalii au obţinut un scor mai bun decât social-democraţii la consiliile judeţene şi cele locale.

Alegerile locale, în cifre

Peste 207.000 de candidaţi pentru alegerile locale sunt înscrişi la scrutinul din 9 iunie, iar 494 sunt înscrişi pentru cele europarlamentare, a anunţat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. "S-au înscris un număr total de 207.389 de candidaţi pentru alegerile locale. Din aceştia, 11.500 de persoane candidează pentru consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar pentru funcţiile de primari candidează 11.386 de candidaţi", a spus Toni Greblă.

Dintre cei 11.386 de candidaţi înscrişi pentru posturile de primari, 9.776 candidează în mediul rural, iar 1.610 în mediul urban. În rural, pentru funcţiile de edil candidează 10,56% femei, iar în urban - 12,36%. Cel mai tânăr candidat pentru alegerile care vor avea loc pe data de 9 iunie are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, "seniorul candidaţilor", are 100 de ani. "Avem, de asemenea, doi candidaţi la alegerile locale de 95 de ani, doi candidaţi de 94 de ani", a precizat şeful AEP.

Pentru alegerile europarlamentare s-au înscris 494 de candidaţi, dintre care 167 femei, ceea ce reprezintă 33,81% din total, "cu un procentaj un pic mai bun decât cel de la alegerile locale", după cum a arătat Toni Greblă. Candidaţii vor fi votaţi de cetăţenii români în vârstă de peste 18 ani împliniţi chiar şi în ziua alegerilor şi care au domiciliul fie în ţară, fie în străinătate şi nu şi-au pierdut dreptul de a alege.