Alegeri parlamentare 2020: votul în străinătate a inceput, iar românii şi-au prezentat aşteptările

Votul anulează carantina. Este decizia finală a Guvernului, care a dat liber la circulaţie duminică. Aşadar, nu va fi nevoie de explicaţii în faţa poliţiştilor dacă locuiţi în zonele închise.

• Rezultate provizorii: Călin Georgescu vs. Elena Lasconi în turul II. Diferenţă de 2.742 voturi între Lasconi şi Ciolacu

• Românii din diaspora pot vota atât sâmbătă, cât şi duminică la alegerile parlamentare 2020.
• Românii din diaspora au la dispoziţie 748 de secţii de votare.

UPDATE: Votul din diaspora, pentru alegerile parlamentare 2020, a început vineri seara, la 20.00, ora României, prima secţie de votare deschisă fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă.

La 22.00, ora României, ar urma să se deschidă şi secţiile de votare din Canberra, Melbourne şi Sydney, acestea fiind urmate de secţiile de votare din Adelaide şi Brisbane.

Duminică, în ziua votului, de la 5 dimineaţa, până dincolo de miezul nopţii, declaraţia pe proprie răspundere nu mai este necesară pentru persoanele cu drept de vot. 

Este măsura adoptată astăzi de Guvern, cu scopul de a facilita procesul de votare. 

Românii din diaspora încep deja să voteze peste mai puţin de o oră. Prima secţie se deschide în Auckland, în Noua Zeelandă. Ultimele se vor închide în vestul Statelor Unite, când în România va fi deja luni dimineaţă. 

Românii din diaspora au la dispoziţie 748 de secţii de votare

Pentru prima dată la alegerile parlamentare, diaspora are două zile la dispoziţie pentru a vota - sâmbătă şi duminică. 

Toate cele 748 de secţii de votare vor fi deschise în ambele zile, între orele locale 7 şi 21. 

Cele mai multe secţii de votare sunt în vestul Europei: 140 în Spania şi 137 în Italia. 

Puteţi să găsiţi foarte uşor cea mai apropiată secţie de votare pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe. 

Aproape 40.000 de români aflaţi în străinătate s-au înscris la votul prin corespondenţă. Cu siguranţă ştampila va fi pusă şi pentru un sistem de sănătate ca afară.

România are nevoie de o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor din sistemul sanitar

România e pe un ruşinos ultim loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte banii alocaţi pentru sistemul sanitar. Ultimele cifre Eurostat, valabile pentru anul 2018, arată diferenţa enormă între ţările europene. 

Tot în coada listei este România şi când e vorba de oamenii care muncesc în sistem. Lipsa condiţiilor din spitale, a banilor, dar şi birocraţia dusă la extrem au cauzat un adevărat exod al cadrelor medicale. 

Oamenii s-au şcolit aici, dar au decis să profeseze în străinătate. Tudor Toma este unul dintre medicii care au ales să-şi construiască o carieră departe de ţară. În urmă cu 20 de ani a plecat în Marea Britanie pentru doctorat. Nu s-a mai întors. 

Tudor Toma, medic în Marea Britanie: A fost mai uşor să îmi găsesc în Londra, în Marea Britanie, decât să găsesc un alt post înapoi în România. 

Iar ce s-a întâmplat sau, mai degrabă, ce nu s-a întâmplat în sistemul de sănătate de la noi de când a plecat l-a făcut să renunţe la orice gând de a părăsi ţara de adopţie.

Tudor Toma, medic în Marea Britanie: Sunt diferenţe majore între sistemul britanic şi cel românesc. În Marea Britanie, sistemul este foarte centralizat şi practic este un sistem gratuit. 

Poate doar o schimbare semnificativă i-ar aduce o perspectivă nouă. 

Tudor Toma, medic în Marea Britanie: Eu m-aş întoarce în România, însă depinde foarte mult de oportunităţile profesionale care ar putea să fie în România. Aşa, să te întorci şi să cauţi un post şi să nu găseşti e mai greu. 

Birocraţia şi sistemul defect l-au alungat din ţară şi pe Vasile Şchiop. A plecat în Italia în 2009, după ce a încercat, fără succes, să-şi construiască o carieră în România. 

Vasile Şchiop, medic de familie în Italia: Spre dezamăgirea mea, m-am confruntat cu un sistem foarte închis, în care medicului de familie tânăr nu îi dădeau posibilităţi prea mari. 

S-ar întoarce acasă, însă se simte în continuare descurajat de sistemul în care ar trebui să se reintegreze. 

Vasile Şchiop, medic de familie în Italia: Mi-aş dori mult să pot începe propria mea activitate de medic de familie, fără să fiu nevoit să cumpăr liste de pacienţi - condiţie absurdă pentru sistemul medical din Europa. Cred că România are nevoie de oameni competenţi, oameni care să fie numiţi pe baza competenţelor profesionale. 

Mihaela David e asistentă medicală şi acum lucrează în Spania, într-o clinică privată. S-a căsătorit acolo, a născut un copil tot acolo. Spania a devenit ţara ei.

Mihaela David, asistentă în Spania: Nu se compară sistemul sanitar de aici cu sistemul sanitar din România. Aici nu am dat şpagă nici când am născut. Aici nu se ia şpagă, niciodată. Eu cred că România este o țară foarte frumoasă, dar trebuie umblat în sistemul politic.

Zeci de mii de medici şi de asistente medicale au părăsit România în ultimii ani

Zeci de mii de medici şi asistente medicale au plecat din ţară în ultimii ani. Iar dacă până acum deficitul de personal din spitale era o problemă la care ne uitam cu atenţie şi îngrijorare, în anul pandemiei situaţia e deja tragică. 

În toată ţara se caută voluntari, studenţii sunt puşi să înveţe direct la patul pacientului, iar cadrele medicale care încă n-au plecat au ajuns la limita epuizării.