De ce nu mai poate candida Diana Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Decizia CCR este definitivă: 5 din 7 judecători au votat pentru respingerea candidaturii

Diana Șoșoacă nu mai poate candida la alegerile prezidențiale. Decizia a fost luată aseară de Curtea Constituţională, care a invalidat candidatura reprezentantei SOS România. Cinci din cei şapte judecători prezenţi au votat pentru respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă. E o decizie definitivă, care a stârnit şi un val de reacţii.

• Val de reacţii şi acuzaţii de "jocuri politice murdare" după ce CCR a respins candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale. Liste închise pentru Cotroceni

Ar fi vorba despre semnături false pentru candidatura Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale din acest an. În plus, în aceste contestaţii era stipulat faptul că Diana Şoşoacă a instigat la ură şi violenţă românii, dar şi la trădare de neam. Potrivit surselor Observator, motivarea CCR încă nu a ajuns, se redactează. Ieri, la ora 17, judecătorii CCR au dezbătut două contestaţii pe numele Dianei Şoşoacă. Ambele au fost admise, aşadar este oficial: Diana Şoşoacă iese din cursa pentru Cotroceni şi este o decizie definitivă, care nu mai poate fi contestată. În total, judecătorii Curţii Constituţionale au dezbătut opt astfel de contestaţii pe numele candidaţilor la alegerile prezidenţiale din acest an: Marcel Ciolacu, Mircea Geoană, Kelemen Hunor şi Ludovic Orban. Acestea au fost respinse.

Diana Şoşoacă nu mai poate candida la Cotroceni

"Cea mai mare mârşăvie a Curţii Constituţionale. Această Curte nu mai are ce să caute în România. Trebuie desfiinţată şi aleasă de poporul român", a fost prima reacție a Dianei Șoșoacă, imediat ce a aflat că visul de a fi preşedintele tuturor românilor îi este spulberat. Diana Şoşoacă a ajuns în această situaţie după ce Mihai Gheorghe Ursa și Amalia Bellantoni, fostă membră a SOS România, au contestat la CCR dreptul acesteia de a candida la alegerile prezidenţiale. Cei doi au acuzat-o pe Şoşoacă de ură rasială, semnături de susținere false și încălcarea Constituției.

CCR a respins candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale

"Există totuşi drept constituţional, şi indiferent cine este la Curtea Constituţională nu poate să treacă peste dreptul constituţional şi normele Constituţiei. Oameni buni, aveţi dovada că sunt antisistem, aveţi dovada că nu am făcut jocurile nimănui", a declarat Diana Şoşoacă. Foc şi pară după ce a fost lăsată pe dinafară, Diana Şoşoacă şi-a chemat susţinătorii la protest, în faţa sediului CCR. 

De altfel, decizia CCR a generat deja zeci de reacţii în lumea politică. Toţi actorii politici îi acuză pe social-democraţi de "jocuri politice murdare" în prag de alegeri. "Românii înțeleg când cineva dorește puterea absolută în stat. (...) o Cortină de Fier va cădea asupra României", a scris preşedintele PNL pe pagina sa de socializare. "Orice român are dreptul constituțional de a candida și de a fi ales. Nicio instituție nu îi poate lua acest drept. Aștept motivarea CCR pentru o decizie fără precedent", a postat şi George Simion după aflarea deciziei Curţii, iar Elena Lasconi a avut şi ea o "reacţie la cald": "Interdicția de a candida dată Dianei Șoșoacă pare la prima vedere un vis împlinit pentru domnul Marcel Ciolacu. Un vis împlinit cu ajutorul Curții Constituționale, ai cărei judecători se simt ca acasă în biroul PSD din Parlament." 

"Hotărârea CCR în cazul doamnei Diana Șoșoacă pare la prima vedere, în lipsa unei motivări, disproporționată în raport cu principiul democratic fundamental de a alege și de a fi ales. Rolul principal al CCR este de a apăra candidații și dreptul lor de a fi aleși, nu de a fi o barieră pentru participarea lor în alegeri. Voi susține întotdeauna că funcțiile trebuie câștigate la urne prin vot popular, pentru că aceasta este esența democrației. Sub aceste aspecte, consider că CCR trebuie să prezinte rapid motivarea care a stat la baza acestei hotărâri și aceasta să conțină argumente legale și constituționale puternice. Altfel, vorbim de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România care va impune o discuție serioasă în societate cu privire la necesitatea unei ample reforme a Curții Constituționale", a scris pe Facebook Marcel Ciolacu.

Candidaţii înscrişi în cursa pentru Cotroceni

Deşi judecătorii CCR sunt puşi de PSD, social-democraţii au venit cu un comunicat de presă în care le cer acestora "să prezinte rapid motivele care au stat la baza deciziei de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă". Scandalul a izbucnit la scurt timp după ce Marcel Ciolacu şi fostul premier Ludovic Orban şi-au depus canidaturile pentru alegerile prezidenţiale, în ultima zi în care o mai puteau face. "Vin în faţa dumneavoastră şi cu un plan pentru România şi cu un crez politic şi un angajament moral. Am un crez politic, acela de a uni", a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

Preşedintele PSD a adunat 1.600.000 de semnături de susţinere, cu peste 100.000 mai multe decât Nicolae Ciucă. La înscrierea în cursa prezidenţială s-a declarat susţinător al familiei tradiţionale şi a explicat simplu gafele din ultima perioadă. "Sunt om, nu îmi cere să fiu altfel. Sunt viu. Dacă vreţi, mă puteţi atinge, ciupi! Dacă mă ciupiţi mai tare să ştiti că şi ţip", a adăugat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

Lista cadidaturilor la Cotroceni a fost încheiată de Ludovic Orban, susţinut de Alianţa Forţelor de Dreapta. "O candidatură naturală care este încununarea unei cariere de peste 33 de ani în serviciul cetăţeanului român. Sunt un om obişnuit care a frecventat cei 7 ani de acasă. Nu mă laud cu şcolile pe care le-am făcut, dar nu am umblat la ceva ca să-mi înfrumuseţez biografia", a declarat Ludovic Orban, preşedinte Forţa Dreptei.

10 candidaţi au mai rămas pe lista pentru Cotroceni, după ce Curtea Constituţională a respins candidatura europarlamentarei Diana Şoşoacă.

Anunţul BEC după depunerea candidaturilor

Biroul Electoral Central a validat până acum 7 candidaturi. În şedinţa de luni a validat candidatura lui George Simion la Preşedinţie, iar joi au fost validate alte şase candidaturi pentru alegerile prezidenţiale din acest an: Elena Lasconi, Nicolae Ciucă, Călin Georgescu, Kelemen Hunor, Mircea Geoană, Diana Şoşoacă. BEC  a respins candidatura lui Miron Cozma, iar CCR a admis o contestaţie la candidatura Dianei Şoşoacă, decizia, care e definitivă, elimnând-o pe aceasta din cursa electorală.

Vineri au fost depuse candidaturile lui Cristian Diaconescu, Cristian Terheş şi cea a Anei Birchall, iar sâmbătă cele ale lui Marcel Ciolacu, Ludovic Orban şi cele şase anunţate de BEC după încheierea perioadei de înscriere în cursa electorală.

BEC are 48 de ore pentru a se pronunţa asupra candidaturilor depuse vineri şi sâmbătă, iar deciziile BEC pot fi contestate la Curtea Constituţională. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, termenul-limită pentru rămânerea definitivă a candidaturilor este data de 10 octombrie 2024.