Sănătate, România! Infarctul ucide tot mai mulți tineri

Infarctul miocardic ucide în România tot mai mulţi tineri, iar sistemul de sănătate nu are încă toate soluţiile. Există medici, dar lipseşte prevenţia prin screening. Există aparatură, dar nu e adaptată nevoilor din spitale.

• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Infarctul miocardic ucide în România tot mai mulţi tineri, iar sistemul de sănătate nu are încă toate soluţiile. Există medici, dar lipseşte prevenţia prin screening. Există aparatură, dar nu e adaptată nevoilor din spitale. România nu şi-a numărat încă pacienţii cu boli cardiovasculare, în timp ce statisticile înregistrează de la un an la altul o scădere periculoasă a vârstei celor care pierd lupta cu boala. Aşa că sănătatea noastră depinde, aproape în totalitate, de noi. Urmăriţi un nou material din seria: „Sănătate, România!"

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Moldovan: Am putea compara România, cu uşurinţă, cu America dinainte de epoca descoperirilor geografice 

Lucian Dorobanţu, medic primar de chirurgie cardiovasculară: Am operat un bi pass la un pacient de 33 de ani care avusese deja 4 infarcte miocardice. Mare fumător!

Stanislav Rurac, chirurg cardiovascular: O durere brutală, o durere ca... seamănă ca şi cum ar fi băgat un cuţit în piept

Infarctul miocardic. Primul pe lista cauzelor de deces în întreaga lume. O afecţiune care ucide de la an la an pacienţi tot mai tineri şi mai tineri. Iar factorii de risc sunt ispitele cele mai frecvente. 

Stanislav Rurac, chirurg cardiovascular: Lipsa de activitate fizică şi o dietă greşită sunt probleme. Stresul, care este din ce în ce mai mare în ziua de astăzi. Oamenii stau la birou, se mişcă din ce în ce mai puţin şi chestiile astea duc la obezitate. În fiecare zi, doar în Bucureşti, vin în jur de 15-20 de pacienţi cu infarct miocardic

Este doar o estimare. Pentru că România nu deţine un registru naţional prin care să fie evaluate nevoile în funcţie de numărul de pacienţi. 

Conf. Univ. Dr. Horaţiu Moldovan: De exemplu, dacă mă întrebaţi câţi pacienţi coronarieni sunt în România nu ştim precis. Nu putem să ştim de câte servicii avem nevoie. Câţi doctori avem nevoie, câţi trebuie să pregătim în următorii cinci ani, în următorii zece, cărora le putem oferi o carieră, o perspectivă, vor avea, nu vor avea pacienţi? Nu ştim nimic

Motiv pentru care puţinii specialişti pe care îi are România acum îşi trăiesc vieţile în spital, până la epuizare. 

Gabriel este chirurg cardiovascular de patru ani. Are o soţie şi un copil. Rar îi vede. De obicei ajunge acasă când ei deja dorm.

Nu medic ar fi vrut să se facă, dar nici nu regretă alegerea de a salva vieţi. Cel mai tânăr pacient al lui avea doar trei luni. Însă vârsta nu contează când trebuie să ajuţi!

Domnul Clinci are 70 de ani şi a trecut printr-o operaţie de patru ore în care chirurgul a montat cinci bi-pass-uri în acelaşi timp. Timp de şapte ani a fost prin multe spitale, dar nimeni nu i-a spus că inima lui atârnă de un fir de aţă.

Aurelian Clinci, pacient cardiac: Mergeam foarte puţin, oboseam, dureri în piept, mă opream, făceam pauză, mergeam, dar greu

În momentul în care a făcut infarctul, a intrat de urgenţă în sala de operaţie. 

Stanislav Rurac, chirurg cardiovascular: Este foarte important ca pacientul care face infarct miocardic să ajungă într-un timp cât mai scurt la spital, adică în primele 4-6 ore

Infarctul miocardic se produce atunci când cel puţin o arteră se închide, se sugrumă, astfel că muşchiul inimii nu mai e alimentat cu sânge. 

Durerile sunt puternice şi se manifestă în zona pieptului, gâtului sau chiar a cordului. Uneori apar senzaţii de sufocare sau pareze ale mâinii stângi. 

Corpul se încălzeşte subit şi intervine tranpiraţia în exces. Un infarct masiv poate duce la invaliditate sau la moarte. 

În urmă cu douăzeci de ani, riscul de dobândire a unei boli cardiovasculare începea după vârsta de 60-65 de ani. Acum, medicii recomandă atenţie cu cel puţin 20 de ani mai devreme.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că bolile cardiovasculare ucid într-un singur an aproape 18 milioane de oameni - adică sunt responsabile de peste 30% din numărul total al deceselor. În România, în fiecare zi, peste 40 de oameni mor prin infarct miocardic, iar doi din trei adulţi au diferite afecţiuni la inimă.