Acord istoric între România şi SUA, pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Investiție de 8 miliarde de dolari

România şi SUA au semnat un acord istoric pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. 8 miliarde de dolari este investiţia pe care americanii o pun la bătaie. Punerea în funcţiune a celor două reactoare ar dubla puterea Centralei din prezent şi ar asigura noi locuri de muncă pentru locuitorii din zonă.

• Marş al tăcerii pentru Sebi şi Roberta, din Vama Veche până la locul tragediei din 2 Mai. DETALII la Obsevator 17:00, la Antena 1
• SUA acuză Rusia de atacuri chimice împotriva trupelor ucrainene, încălcând regulile războiului. Ce este cloropicrina

• 20% din necesarul de electricitate al României este produs la Cernavodă
• Reactoarea 3 şi 4 vor dubla puterea actuală a centralei

Aşezat pe malul drept al braţului Dunărea Veche, oraş-port, nod de transport de interes naţional, Cernavodă are o poziţie geografică privilegiată pe harta ţării şi un potenţial economic uriaş. Pe hârtie. Căci în realitate.

Localnic: E multă lume care nu are de muncă

Tânăr: Salahor, muncitor de zi cu zi. E greu, greu, foarte greu. Lucrez ca şofer, mai transport persoane în construcţii, vând peşte, în privat.

Aşa că vestea că la Centrala de la Cernavodă se vor construi două noi reactoare, cu finanţare americană, a venit ca o gură de aer proaspăt.

Reporter: Cum vedeţi investiţia asta?

Localnic: Foarte foarte bună, foarte benefică.

Reporter: Cât de mult contează centrala asta pentru oraş?

Localnic: Foarte mult contează şi pentru bugetul primăriei, s-a făcut câte ceva în oraş.

Din cei 17.000 de locuitori ai oraşului, zece la sută lucrează la Centrală. Este singura sursă de venit sigur din oraş.

Anghel Ştefan are 72 de ani şi a ieşit la pensie după 25 de ani în care a fost electrician la Centrală.

Reporter: Care-s diferenţele între ceea ce era pe vremuri şi ce e acum?

Anghel Ştefan, fost angajat la Centrala Cernavodă: Diferenţe mari nu-s că vorba aia e aceaşi securitate, aceaşi activitate, sunt nişte reguli care se respectă. E vorba de doar două unităţi în funcţie. În rest lucrările care se dau la contractori, e numai personalul care se ocupă de funcţionare. E singura unitate unde se poate angaja cineva, în rest sunt societăţi mai micuţe cu personal puţin.

Acordul de finanţare americană record, de 8 miliarde de dolari, a fost semnat ieri la Washington de ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi omologul său american.

În proiectul de la Cernavodă va fi implicat un consorţiu format din companii din Statele Unite, România, Canada şi Franţa.

Un miliard de dolari va merge către retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă. Restul de 7 miliarde vor fi folosiţi pentru punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4. Reactorul 5 a ieşit din calcul complet.

Laurenţiu Rădulescu, reporter Observator: Reabilitarea primului reactor de aici de la Cernavodă ar trebui făcută în mod normal până în 2026, o modernizare care ar da undă verde de funcţionare la capacitate maximă la acest reactor pentru următorii 30 de ani.

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România: Este cel mai mare pachet de finanțare primit până acum de România, fapt care indică încrederea pe care o au Statele Unite în vechiul lor partener și aliat.

20% din necesarul de electricitate al României este produs la Cernavodă. Reactoarea 3 şi 4 vor dubla puterea actuală a centralei.

Acordul este unul de principiu deocamdată, urmând să fie transmis şi Comisiei Europene.

Nu este pentru prima dată când autorităţile vin cu promisiuni de investiţii în Centrala de la Cernavodă.

Guvernul Ponta a semnat cu o companie chineză, acuzată ulterior de SUA de spionaj militar, un acord asemănător de finanţare. Acordul a fost rupt în această vară de liberali.