Blocuri de 25 de etaje construite pe terenuri unde în trecut erau fabrici. Care sunt preţurile cerute pe apartamente

Fostele fabrici de ulei, sticlă, maşini agricole sau bere se transformă, pe rând, în clădiri de birouri, malluri şi locuinţe. În Bucureşti sunt zeci de astfel de exemple. Dezvoltatorii se bat pe terenurile mari pe care, altădată, înfloreau industrii întregi. Aceste locuri sunt cu atât mai valoroase cu cât Capitala a devenit neîncăpătoare pentru dorinţa investitorilor de a construi noi şi noi proiecte imobiliare. 

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

Semănătoarea. Fondată în 1949, fabrica producea şi repara, în fiecare an, mii de semănători, secerători şi combine tractate. Astăzi, terenul de aproape 41 de hectare s-a transformat într-un amplu proiect imobiliar. Pe el s-au dezvoltat şapte clădiri de birouri, zone comerciale şi, în curând, se vor construi şi locuinţe. "Pe terenul din spatele meu, pe o suprafaţă de 70 de mii de metri pătraţi se vor ridica, în curând, blocuri de 11 şi 25 de etaje. Vorbim, în total, de 2.000 de apartamente care vor fi gata în următorii trei, patru ani", arată Greta Neagu, reporter Observator. 

"În mod natural s-au dezvoltat aceste terenuri în sensul redării acestor suprafeţe oraşului, pentru că ele în mod natural sunt parte din oraş, sunt conectate la oraş", spune Ingrid Băltăreţu, reprezentanta dezvoltatorului.

Imobiliare Bucureşti. Preţuri pe metru pătrat, în fostele fabrici devenite blocuri

În zonă, apartamentele se vând, în medie, la preţuri cuprinse între 1.800 şi 2.000 de euro pe metrul pătrat. Nu este exclus, însă, ca preţul zonei să mai crească. Mai ales că planurile de dezvoltare nu se încheie aici. "Preponderent spaţii de birouri şi rezidenţiale, la care se adaugă, în mod natural, funcţiuni complementare de tip retail, comerciale. De curând am adăugat acestor funcţiuni o şcoală, şcoală şi grădiniţă", adaugă Ingrid Băltăreţu. 

În Capitală sunt zeci de astfel de foste platforme industriale care se transformă, preponderent, în ansambluri rezidenţiale. "Fostele platforme industriale au devenit foarte valoroase, pentru că ele au un asset (n.r. avantaj) pe care nu îl mai găsim în restul oraşului. Avem teren foarte mult, compact. El se află în limitele oraşului, de obicei, ceea ce înseamnă că are acces la infrastructura deja existentă a oraşului", explică Damian Şerban, specialist în imobiliare.  

În apropiere de fosta fabrică Semănătoarea, alte clădiri de birouri şi locuinţe s-au dezvoltat pe vechea platformă a fabricii Pumac. Un loc în care s-au produs utilaje şi piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii. 2009 a fost momentul în care faţa acestei zone a început să se schimbe. "Vorbim de sectorul 6, vorbim de zona Apaca, vorbim de Lujerului, vorbim de Grozăveşti. Nişte zone foarte atractive, atât pentru investitori, cât şi pentru locuitorii Bucureştiului", mai spune Damian Şerban.

Proiecte imobiliare de milioane de euro în Capitală

Şi în sectorul 1, de pildă, fosta fabrică de bere Griviţa, mai exact clădirile Mălțărie, Orzărie și Corp Administrativ se transformă într-un proiect imobiliar de peste 40 de milioane de euro. Doar că, potrivit unor surse, lucrările sunt oprite pentru moment din cauza faptului că dezvoltatorul nu a respectat întru totul proiectul iniţial de reconversie a zonei.