Cât câştigă un nepalez angajat la un supermarket din România: "Cel mai greu este drumul spre muncă"

Încă 100.000 de imigranţi din Asia sunt aşteptaţi anul acesta să ocupe locurile de muncă vacante din România. Posturile neacoperite sunt, însă, de cinci ori mai multe în toată economia. Criza este amplificată şi de multele "dezertări" ale imigranţilor, care folosesc ţara noastră ca trambulină spre Occident.

• "Mamă, mi-e frică, mă iau". Doron, tânăra cu cetăţenie română, eliberată din captivitate după 471 de zile. Trei ostatici israelieni, eliberaţi din Gaza

Cu peste o jumătate de milion de locuri de muncă vacante, economia este în pericol să piardă creşterea din ultimii ani. Aşa că Guvernul a aprobat aducerea a încă 100.000 de muncitori din afara Uniunii Europene. În România lucrează deja aproape 150.000 de angajaţi din Asia.

Unul dintre ei este Fernando, care a venit din Sri Lanka să hrănească bucureştenii. Bucătar la un restaurant din Bucureşti, s-a adaptat în România şi vrea să rămână la noi. "Gătesc orice mâncare românească, sarmale, mâncare tradiţională.  Fac toate felurile de ciorbă: ciorbă de pui, ciorbă a la grec, perişoare, varză călită cu porc, orice. Aştept să îmi dobândesc cetăţenia. Îmi place aici. Am şi o relaţie aici aşa că viaţa mea este aici", spune Fernando.

Majoritatea muncitorilor imigranţi vin din Nepal, Sri Lanka, India şi Pakistan. Piaţa forţei de muncă are nevoie de mai mulţi asemenea angajaţi. Cele mai multe locuri de munca vacante sunt în construcţii, aproape 50.000. Alte 29.000 de posturi sunt libere în domenii precum activităţi poştale şi de curierat iar în restaurante necesarul se ridică la peste 20.000 de posturi.

Importul de forţă de muncă este greu de făcut

Firmele de recrutare spun, însă, că importul de forţă de muncă este greu de făcut din cauza birocraţiei şi a selecţiei angajaţilor. "Procedurile fiind între 4 si 6 luni, ei pot veni şi anul următor", spune Melania Pop, director firmă recrutare.

"E foarte important ca angajatorul să înţeleagă pe cine recrutează, să facem o recrutare corectă, adaptată domeniului. Dacă îl aduci într-o spalatorie auto şi lucrează iarna, tu nu o să poţi să-i recrutezi din ţările calde. Nu vor rezista. Dacă vrei sa-i aduci într-o industrie de 4 si 5 stele va trebui să te duci către ţări gen Filipine, dacă vrei să iei maseuze balineze, ele sunt de 5 stele in România", explică Melania Pop, director firmă recrutare.

Cei mai mulţi emigranţi reuşesc să se acomodeze în companie în două luni, arată statisticile firmelor de recrutare. "Doar ce am ajuns acum 4 zile. Experienţa mea de muncă este în depozitare. Poate că voi sta mai mult de 5 ani în România", spune un angajat din Nepal.

7 din 10 prestează munci necalificate

Cu salariile pe care le câştigă în România, muncitorii asiatici îşi asigură un trai mai bun decât acasă şi, de multe ori, trimit bani şi famiilor rămase acolo. 7 din 10 prestează munci necalificate, iar cei cu experienţă şi calificări bune sunt plătiţi cu peste 7.000 de lei. 

"Sunt aici de doi ani şi jumătate şi lucrez la supermarket. Am cazare de la companie, mâncare de la companie şi salariul meu 2.400, 2.500 de lei pe lună. Cel mai greu este drumul spre muncă. Facem o oră jumate până la muncă şi la întoarcere la fel. Este greu pentru că muncim 8 ore în supermarket şi 3 ore pierdem pe drum", mărturiseşte un nepalez.

"Ca productivitatea lor să fie bună şi integrarea în muncă rapidă, trebuie să facem şi acomodarea lor în ţară. Integrarea înseamnă să le explici legislatia ţării, să îi ajuţi din punct de vedere documente, să le explici unde sunt magazinele locale, un medic de familie, cursuri de limba română pentru a se adapta mai usor în companii în care nu toti angajaţii vorbesc engleză, traducerea procedurilor de la locul de muncă în limba ţării lor", mai precizează Melania Pop, director firmă recrutare.

Criza forţei de muncă este agravată de faptul că trei din 10 muncitori asiatici au plecat de la noi din ţară după aderarea la Schengen, conform statisticilor de la firmele de recrutare.