Ce este biroul de credit şi cum funcţionează. Ce scor de credit trebuie să avem pentru a fi siguri că băncile ne împrumută suma dorită

Banca nu pierde niciodată! Am auzit de atât de multe ori expreesia asta. Însă intr-un mediu economic atât de dinamic, e normal să ne întrebăm cum reuşeşte acest lucru. Secretul stă în proceduri şi instrumente care o protejează. Unul dintre ele se numeşte biroul de credite şi toţi cei care au luat bani de la bănci cu împrumut... sau se gândesc să o facă, s-au lovit sau se vor lovi de el. 

• EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
• Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen

Biroul de credite administrează o bază de date ce poate fi consultată de instituțiile financiare sau de firmele de recuperare creanțe. Iar orice consultare pentru a accesa un credit se face prin acceptarea termenilor și condițiilor. În acest fel se face o evaluare a persoanei, a situației sale, în așa fel încât banca, instituția, să aibă date ce o pot determina să acorde suma dorită de un viitor client, ca împrumut. Totul sub umbrela reducerii riscului de credit și a consumului resposabil de credite.

În urma acestei interogări rezultă un scor de credit. Acesta se numește FICO, un principiu gândit după 2007 când creditarea multiplă și incapacitatea de plată au dus la o criză economică, deci o modalitate care face piața creditării să funcționeze după niște principii tehnice și de securitate a rambursării. Scorul acesta poate avea o valoare între 300 și 850 și rezultă din istoricul de plată, datoria curentă, durata creditului, lunile care au trecut și au fost acoperite, tipul de credite acordate, conturile deținute sau cele închise, raportul dintre datorii și maximul de creditare și bineînțeles datele personale, cum sunt cele clasice sau cele legate de venit, salariu și bunuri în posesie. Scor bun înseamnă peste 700. Analiza aceasta evaluează riscul și evoluția rambursării. 

Teoretic, cineva cu un scor mare ar putea negocia contractul de credit în privința dobânzilor sau comisioanelor, fiind o categorie cu risc redus, dar în realitate mi-e greu să cred că vreo instituție financiară ar accepta altceva decât contractele standard. Eu, cel puţin, niciodată nu am putut negocia ceva la o bancă. Sigur că nu vrem niciunul dintre noi datorii. Și nici nu vă recomand să le faceți câtă vreme nu aveți siguranța locului de muncă sau venituri constante bune, care să acopere nevoile, economisirea și plata ratelor. Dar când vine vorba de o investiție majoră e clar că cea mai la îndemână metodă rămâne acesta. Trebuie doar să alegeți cea potrivită vouă dintre toate.