Ce înseamnă modificarea PNRR pentru România şi cum se poate face. Europarlamentar: 6 motive pentru care PNRR-ul trebuie să rămână aşa cum e

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este unul dintre punctele fierbinţi de discuţie între PNL şi PSD, în cadrul negocierilor pe programul de guvernare. PSD doreşte modificări, PNL spune că nu se mai pot face. Europarlamentarul USR Dragoş Pîslaru spune însă că se pot face modificări, în anumite condiţii, dar oferă 6 motive pentru care Planul ar trebui să rămână în forma actuală.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

• Domnul Ciolacu ne anunță că vrea să renegocieze PNRR-ul și că există această posibilitate la Comisia Europeană. Am un deja-vu în ceea ce privește modul în care PSD reușește să dinamiteze oportunitățile la nivel european. Așa ceva nu rămâne fără consecințe, așa că iată ce ar însemna modificarea PNRR-ului:

În privinţa PNRR, PSD propune stabilirea şi adoptarea sistemului de implementare pentru PNRR şi pregătirea proiectelor în regim de urgenţă. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat de mai multe ori că PNRR poate fi modificat, astfel încât să fie incluse şi alte proiecte, în timp ce PNL spune că asa cum a fost aprobat de Comisia Europeană, nu se pot ajuce modificări Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Vom merge şi vom negocia anumite capitole din PNRR, v-o spun cu toată certitudinea! Vom merge împreună şi vom demonstra ce este sustenabil şi ce nu este, ce ne angajăm şi ce nu ne angajăm”, a declarat Marcel Ciolacu. 

Liderul PSD susţine că există posibilitatea unei astfel de renegocieri, arătând că PSD nu doreşte să îşi "asume" ce a făcut USR în fostul guvern. De partea cealaltă, Florin Cîţu spune că PNRR nu poate fi modificat în perioada următoare. „Problema e că la PNRR nu se poate face nicio modifcare foarte mult timp. PNRR a fost aprobat într-o formă, nu se poate discuta în acest moment”, a explicat Florin Cîţu.

Ce ar însemna modificarea PNRR

Într-o postare pe pagina de Facebook, europarlamentarul USR Dragoş Pîslaru a oferit 6 motive pentru care PNRR trebuie să rămână în forma actuală, explicând şi modalitatea prin care se pot aduce modificări Planului.

"Am un deja-vu în ceea ce privește modul în care PSD reușește să dinamiteze oportunitățile la nivel european. Așa ceva nu rămâne fără consecințe, așa că iată ce ar însemna modificarea PNRR-ului:

• 1. Articolul 21 al Regulamentului oferă informații pe care domnul Ciolacu uită să le menționeze: modificarea parțială sau totală a unui plan trebuie să vină cu motive obiective pentru care este necesară. Adică nu pentru că așa are chef domnul Ciolacu, ci pentru că poate explica, cu date, indicatori, tehnic, de ce nu se pot realiza anumite ținte și jaloane. Și nu, explicația nu poate fi că s-a schimbat guvernul și avem alte priorități politice, ci pentru că există factori obiectivi care împiedică realizarea acestora. Comisia nu va accepta niciodată modificarea unui PNRR pe motivele politice invocate de domnul Ciolacu.
• 2. O nouă premieră la nivel european pentru România: prima țară din Uniunea Europeană care, la nici o lună după ce i-a fost aprobat planul, vrea să îl modifice. Ne pierdem credibilitatea, reputația, nu oferim un mediu stabil pentru investiții.
• 3. O nouă ocazie pentru ca Guvernul României să intre în penibil: PNL se va face de râs la nivel european dacă vine cu PSD să spună că nu îi place planul, după ce cu doar câteva luni în urmă a venit cu USR să spună că susține acest plan
• 4. Simpla anunțare a ideii că dorim modificarea planului va bloca complet pre-finanțarea, adică prima tranșă de bani pe care urma să o primim curând. Comisia Europeană nu ne va aloca bani când află că nu știm ce vrem să facem cu ei. Practic, producem o catastrofă în bugetul național.
• 5. PNRR este o foaie de parcurs care creează oportunități economice și o predictibilitate financiară atât de necesară pentru investiții. Investiții publice, dar și private. Asumarea clară a unui calendar de reforme ne asigura stabilitate, iar în contextul în care revenim în incoerență și abandonăm angajamentele, ratingul de țară va fi evaluat în mod negativ, iar mediul de afaceri își va retrage proiectele din cauza instabilității generate de deciziile politice.
• 6. De asemenea, orice modificare a PNRR nu se realizează doar bătând din palme, ci trebuie să treacă prin procesul de analiză a Comisiei, de aprobare a Comisiei, apoi de validare a Consiliului UE. Suntem deja la final de 2021, acești bani ne sunt disponibili doar până în iunie 2026. Pierdem timp și pierdem șansa de a reforma România. După cum ați văzut, elaborarea, negocierea și adoptarea PNRR-ului nu a fost un proces ușor. Ar fi o sinucidere politică pentru viitorul României să reîncepem un proces care ne duce din ce în ce mai departe de șansa reală de progres."

Consiliul UE a aprobat PNRR-ul pentru România pe 28 octombrie 2021. Anunţul a fost postat pe Twitter, acolo unde Ursula von der Leyen a anunţat că ţara noastră va primi 29,2 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic ce are la bază două priorități: reforme și investiții. Acesta ar trebui să aducă României perspectiva modernizării și a schimbărilor la nivelul societăţii civile, a mediului de afaceri, dar și a sectorului public, potrivit Ministerului Investițiilor şi Proiectelor Europene.

Lista proiectelor pe care România trebuie să le realizeze cu cele 29 de miliarde de euro de la Comisia Europeană

Apă și canalizare

• 1600 km rețele de apă construite - în localități cu peste 2000 locuitori
• 2500 km rețele de canalizare în localități peste 2000 locuitori; 400 rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2000 de locuitor
• 88.400 gospodării conectate prin programul național `Prima conectare la apă și canalizare'

Păduri

• Programul Național de împădurire: 56.700 de hectare noi de pădure plantate
• 3 150 000 m2 noi suprafețe de păduri urbane create
• Deșeuri: 13.700 insule ecologice digitalizate pentru colectarea selectivă a deșeurilor

Transport

• 420 de kilometri de autostradă nou construiți
• 45% din punctele negre eliminate, acolo unde sunt cele mai multe accidente rutiere (de la aplicarea unui nou sistem de taxare, pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”, inclusiv posibile stimulente pentru cei care dețin vehicule cu emisii zero/reduse;
• 2 851 km cale ferată construiți/modernizați, între care: 315 km de cale ferată modernizată și cu sistem inteligent de management al traficului instalat; 110 km de cale ferată electrificată
• 12.7 km de rețea nouă de metrou (București și Cluj): 5,2 km în București și 7,5 km în Cluj

Valul Renovării

• Renovarea energetică moderată/aprofundată a cca 4,3 milioane metri pătrați de blocuri de locuințe (circa 1.000 - 1500 blocuri) și respectiv 2,3 mil. mp de clădiri publice (circa 2.000 de clădiri)

Energie

• Instalarea și conectarea la reţea a cel puţin unei capacităţi suplimentare de 3000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară)
• Rețeaua de distribuție a gazelor regenerabile din regiunea Oltenia trebuie să fie finalizată și funcțională și va transporta cel puțin 20% gaz regenerabil atunci când va fi pus în funcțiune complet. Rețeaua va transporta gaze 100% regenerabile și decarbonizate în 2030.
• Instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice.

Transformare digitală

• 8,5 milioane cetățeni vor avea cartea de identitate electronică
• Cel puțin 60 de instituții de sănătate publică digitalizate și 200 de facilități de sănătate publică vor beneficia de sisteme IT și infrastructură digitală

REFORMA ANAF. Rezultate așteptate

• 60% dintre toate serviciile pentru persoanele juridice plătitoare de taxe disponibile la sfârșitul anului 2024 vor fi accesibile online. În prezent, doar 45% din aceste servicii sunt disponibile online.
• Ponderea veniturilor colectate raportat la PIB crește cu cel puțin 2.5 puncte procentuale;
• Reducerea decalajului TVA cu 5 puncte procentuale în 2026 comparativ cu valoarea medie din 2019 și 2020 combinate
• 600.000 case marcat conectate la sistemul IT ANAF
• ​500.000 de contribuabili înrolați suplimentar în SPV

Reforma pensiilor. Rezultate așteptate

• Intrarea în vigoare a legislației necesare pentru a asigura sustenabilitatea pilonului II de pensii
• Reforma legislației pentru pensii pentru a face sustenabilă și mai echitabilă; reforma pensiilor speciale

Mediul de afaceri și cercetare

• 5400 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru digitalizarea IMM-urilor
• 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru ajutarea firmelor din România în procesul de listare la bursa
• Microelectronică – finanțare, 500 milioane euro - Participarea a cel puțin 3 entități românești la consorții internaționale

Fondul local. Rezultate așteptate

• 4.418 locuințe pentru tineri din comunități/grupuri vulnerabile
• 1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație
• Vor fi achiziționate și recepționate până în Trim. II, 2026, - 1135 vehicule noi nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament (200 buc. - autobuze electrice/hidrogen 12-18m, 515 buc. - autobuze electrice/hidrogen 10m, 50 buc. - tramvaie, 50 buc. -– troleibuze cu baterii 12-18m, 320 buc - microbuze electrice/hidrogen).
• 13.200 puncte de încărcare funcționale, pentru vehicule electrice. ▪️ ▪️ Mai sunt prevăzute alte puncte de încărcare pe componenta Valul renovării și pe Transport; în total, în 2026, vor fi 20.000 la nivel național.

Turism

• 12 rute (trasee) culturale dezvoltate și marcate
• Finanțarea, pentru prima oară în România, de muzee și memoriale ale opresiunii: Muzeul Holocaustului și muzee ale opresiunii comuniste.
• 3.000 de km de trasee velo naționale
• 40 de IMM active în domeniul producției și distribuției de filme finanțate pentru a dezvolta conținut digital

Sănătate

• 200 de centre comunitare construite sau renovate, care au dotări noi și personal.
• 3.000 cabinete ale medicilor de familie sau asociații de cabinete echipate sau renovate, acordând prioritate cabinetelor situate în regiuni și zone mai puțin dezvoltate.
• 300 comunități slab deservite, inclusiv comunitatea romă, vor avea acces la asistență medicală comunitară
• 25 unități de terapie intensivă pentru nou-născuti echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți (pentru centrele regionale)
• 25 unități sanitare publice/spitale publice care beneficiază de infrastructură nouă
• 30 facilități nou construite/renovate și dotate care furnizează asistență medicală ambulatorie

Social

• Rețea de centre de zi: 150 de servicii comunitare pentru copiii în situații de risc: (menținerea a 4.500 de copii în familie)
• 150 de servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități (1.600 de persoane cu dizabilități, pe an)

Introducerea Venitului Minim de Incluziune

• adoptarea modificărilor legislative necesare; Beneficiarii direcți vor fi cel puțin 30% din actualii beneficiari de Venit minim garantat (VMG) și Alocație pentru susținerea familiei (ASF). 56.700 –beneficiari eligibili ai Venitului Minim de Incluziune, în plus față de beneficiarii eligibili actuali de venit minim garantat / alocatie de sustinere a familiei.
• tichete de muncă: Cel puțin 30 000 beneficiari (care vor angaja lucrători casnici) prin intermediul tichetelor de muncă; Cel puțin 60 000 de lucrători casnici/prestatori care vor presta servicii prin intermediul tichetelor de muncă.
• 50 servicii comunitare modernizate pentru persoane cu dizabilități.
• 55 noi servicii comunitare pentru persoanele cu dizabilități.

Reforma administrației

• Un sistem de recrutare pilot pe modelul EPSO european pentru administrația centrală, în 2022, urmat de replicarea la nivel național pe baza lecțiilor învățate, începând cu 2023
• Un sistem nou multi-anual de planificare pentru nevoile de recrutare din sectorul public
• Introducerea unui sistem de recrutare nou pentru înalții funcționari publici care interzice politizarea funcțiilor

Educație

• 110 de creșe înființate și operaționalizate și 412 servicii complementare (în localitățile izolate, dezavantajate)
• 2500 de școli incluse în programul de abandon vor fi complet digitalizate prin achiziționarea echipamentului necesar (tablete, imprimante, routere). Creșterea cu cel puțin 60% a numărului de studenți înscriși in ruta completa de invatamant dual.
• Cel puțin 5.200 de școli dotate cu resurse tehnologice noi pentru laboratoarele IT
• Cel puțin 3.600 de școli dotate cu infrastructură și echipamente tehnologice noi
• 3 consorții școlare rurale create pentru a consolida mediul educațional rural