Chiria în București a ajuns mai mare decât salariul minim în România

Salariul minim este insuficient pentru a locui în București. Este concluzia unui studiu recent, realizat de o platformă de imobiliare. Cu alte cuvinte, sunt peste trei milioane de români care nici nu-şi permit să viseze să se mute în Capitală.

• "Te bat acuma, dacă nu te-am bătut atunci!" Cozma i-a amenințat cu bătaia pe doi dintre protestatarii atacați de mineri în '90

Salariul minim este insuficient pentru a locui în București. Este concluzia unui studiu recent, realizat de o platformă de imobiliare. Cu alte cuvinte, sunt peste trei milioane de români care nici nu-şi permit să viseze să se mute în Capitală. Analiştii nu exclud o plafonare a preţurilor la chirii, aşa cum s-a întâmplat deja în alte capitale europene.

Oficial, în România sunt peste 3 milioane de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie. Adică jumătate dintre salariaţi câştigă sub 1.300 de lei. Mai puţin decât chiria medie pe lună, în Bucureşti, care a ajuns, în septembrie, la 1.310 lei.

”500 de euro în Parcul Carol. O garsonieră de 35 de metri pătraţi. Enorm!”, exclamă o tânără.

O situaţie la care s-a ajuns din cauza dobânzilor care au crescut, odată cu ROBOR-ul. În plus, îndatorarea a fost limitată de BNR.

RADU ZILIŞTEANU, analist imobiliar: Aceşti doi factori au contribuit la faptul că românii nu s-au mai calificat să ia credite bancare şi atunci cererea de pe piaţa imobiliară a scăzut. Aceste persoane sigur că trebuiau să îşi rezolve cumva problema locativă. Şi atunci s-au dus către chirii şi au pus presiune pe piaţa chiriilor, ceea ce a dus la mărirea preţurilor.

Cel mai mult plătesc cei care închiriază locuinţe în nordul Capitalei.

În zona Aviaţiei, chiria pentru o garsonieră este în jur de 370 de euro. Plătim aproape dublu pentru un apartament cu două camere. La polul opus, cele mai ieftine chirii sunt în Berceni, unde pentru o garsonieră nu trebuie să plătim mai mult de 240 de euro.

Chirii de la 300 de euro în sus pentru o garsonieră găsim şi în alte zone centrale, precum Universitate, Tineretului, Victoriei sau Unirii.

RADU ZILISTEANU, analist imobiliar: Aceasta problema nu exista doar in Romania. De pilda, la nivelul Berlinului, unde chirile crescusera destul de mult, iata ca autoritaile au plafonat nivelul chiriilor pentru urmatorii cinci ani tocmai ca sa reyolve o problema sociala.

În România, însă, o astfel de soluţie e discutabilă, susţin tot analiştii, şi pentru că piaţa chiriilor e foarte mică. Doar 6% dintre locuinţe sunt închiriate, restul fiind locuite chiar de proprietarii lor.