De ce 6 țări refuză economia la gaz propusă de Comisia Europeană

Revoltă pe gaze în Uniunea Europeană. Şase state membre, printre care Spania, Italia sau Grecia, au anunţat că nu vor să facă economie, ca să asigure astfel o iarnă liniştită pentru întreg blocul comunitar, aşa cum cer oficialii de la Bruxelles. Spun că sunt solidari cu Europa, dar nu vor permite ca proprii cetăţeni să accepte noi restricţii.

• "Efectul Cîrstoiu" înainte de alegerile prezidenţiale. PSD şi PNL se îndreaptă spre o coliziune frontală: alegerile locale, test în cursa pentru Cotroceni

Prima care a spus NU planului Uniunii Europene de a raţionaliza gazele naturale a fost Spania. Cum nu este dependentă de gazul de la ruşi, spune că raţionalizarea consumului peste tot, fără a ţine cont de situaţia din fiecare stat nu e nici "echitabilă", nici "eficientă". În plus, spaniolii sunt supăraţi şi pentru că li se cere să facă un sacrificiu fără să fi fost consultaţi măcar.

Teresa Ribera, ministrul Tranziției Ecologice: Suntem solidari, insist să spun asta, dar nu se poate să ni se ceară un sacrificiu disproporţionat. Vreau să fiu foarte clară: fie ce-o fi, familiile spaniole nu vor suferi întreruperi de gaz sau electricitate în casele lor.

Raţionalizarea cerută de Uniunea Europeană urmăreşte să ajute statele dependente de gazul de la ruşi, cum ar fi Germania.

Grecia, Portugalia sau Italia refuză să se conformeze

Mihnea Cătuţi, expert în energie: Aceste state sunt aceleaşi care au fost blamate pentru criza financiară din 2009. Şi aceasta este un fel de răzbunare a lor faţă de Germania, invocând nişte argumente similare pe care cancelarul german la acea vreme le invoca pentru a nu oferi ajutoare financiare acestor state. Acum, aceste state spun că nu-şi vor reduce ele consumul, atunci când Germania s-a antrenat într-un consum industrial mult mai mare decât poate susţine din importurile alternative din afara Federaţiei Ruse.

Revolta vine după ce zilele trecute, Comisia Europeană le-a cerut celor "27" de state membre să își reducă voluntar consumul de gaze în următoarele opt luni, pentru a trece cu bine peste iarnă, de teamă că Rusia ar putea tăia de tot alimentarea cu gaz.

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene: Rusia ne şantajează. Rusia foloseşte energia ca pe o armă. Şi, de aceea, dacă vom fi în situaţia unei întreruperi parţiale sau totale a gazelor ruseşti, Europa trebuie să fie pregătită.

Notă discordantă face şi Ungaria, care pare să ignore complet politicile comunitare. Ieri, şeful diplomaţiei ungare a fost la Moscova ca să ceară şi mai mult gaz de la ruşi.

Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe: În situația internațională actuală, cel mai important lucru pentru noi este să asigurăm securitatea energetică a Ungariei. Prin urmare, aș dori să discutăm astăzi și să convenim asupra creșterii volumelor de gaz furnizate deja Ungariei din Rusia.

România va face un anunţ oficial abia săptămâna viitoare

Mihnea Cătuţi, expert în energie: Propunerea aceasta dezavantajează România, deoarece, în momentul de faţă, avem gradul de umplere a depozitelor undeva la 52 la sută, comparativ cu 65% media europeană. Ţinta agreată de statele europene este de 80 la sută pentru luna noiembrie. Pentru că noi am lăsat mai spre final umplerea acestor depozite, acel consum s-ar pune fix în acea perioadă în care noi trebui să reducem necesarul de gaze.

Propunerea Comisiei Europene urmează să fie discutată săptămâna viitoare de miniştrii Energiei din ţările membre.