Cearta pe gaze în UE. Țările care nu vor să reducă cu 15% consumul în următoarele 8 luni. Ce poziție are România

Portugalia este "total împotriva” propunerii UE ca statele membre să reducă voluntar consumul de gaz cu 15% din august până în martie, deoarece asta ar afecta producția de energie electrică prin centralele pe gaz în timp ce țara se confruntă cu o secetă extremă, a declarat joi secretarul pentru energie, Joao Galamba, relatează Reuters.  Ce prevede planul de urgenţă al UE dacă ruşii opresc gazul, aflați aici.

Galamba a declarat pentru ziarul Expresso că propunerea UE nu a ținut cont de nevoile specifice ale Spaniei și Portugaliei, care, din cauza secetei actuale, au fost forțate să producă mai multă energie electrică prin centralele pe gaz.

Oficialul portughez susține că propunerea ”este disproporționată și nesustenabilă”, deoarece ar duce la întreruperi de curent. ”Portugalia este total împotriva propunerii Comisiei Europene, pentru că nu ține cont de diferențele dintre țări. Acest lucru nu se poate aplica Portugaliei”, a spus el.

În aprilie, Comisia Europeană a permis Spaniei și Portugaliei să impună un plafon temporar la prețurile de referință pentru gaze naturale și cărbune, folosite în centralele electrice. La sfârșitul lunii iunie, înainte de recentul val de căldură, Portugalia avea deja afectat 96% din teritoriul său de secetă severă sau extremă, potrivit institutului național de metrologie. Barajele au înregistrat o scădere mare de apă ceea ce dăunează producției de electricitate.

Nici Spania nu susține planul Bruxelles-ului: Nici măcar nu ne-au cerut părerea în prealabil

Spania nu poate susține propunerea Comisiei, care ignoră consecințe economice și sociale cheie ale raționalizării la nivel european, a declarat miercuri viceprim-ministrul Teresa Ribera. Ea a adăugat că reducerea consumului de gaz va forța țara să reducă producția de energie electrică și să oprească exporturile de gaze către restul continentului. ”Propunerea comisiei poate fi punctul de plecare, pentru că, cu siguranță, nu este punctul de sosire”, a spus Ribera.

”Regret profund să spun că Spania nu sprijină această propunere”, a declarat Ribera la Madrid. ”Considerăm că a fost făcută o propune fără o orientare prealabilă, fără o dezbatere generală în Consiliul European, chiar și atunci când consecințele economice sunt deosebit de importante....Nu pot cere un sacrificiu când nici măcar nu ne-au cerut părerea în prealabil”. 

Grecii au făcut plan pentru întreruperea electrică prin rotație ca soluție finală

Și Grecia se opune planului UE ca țările să-și reducă consumul de gaz, a declarat joi un purtător de cuvânt al guvernului, potrivit Reuters. În plus, Atena a prezentat joi un plan de urgență care prevede întreruperea electrică prin rotație ca ultimă soluție în cazul în care livrările de gaze rusești sunt întrerupte. ”Guvernul elen nu este de acord în principiu cu propunerea UE de reducere cu 15% a consumului de gaz”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Giannis Oikonomou. 

Am depus o serie de propuneri privind prețurile la gaze... și furnizarea de gaze și vom insista să le susținem ca soluție europeană”, a spus el. Grecia a propus un mecanism de plafonare a prețurilor angro la energie electrică și achiziții comune de gaze pentru a ajuta la reducerea costurilor de energie.

Grecia se bazează pe gazele rusești în proporție de 40% din necesarul său și nu a înregistrat nicio întrerupere de aprovizionare până acum. Atena a înlocuit o mare parte din combustibilul rusesc cu gaz lichefiat importat din Statele Unite și alte țări.

Conform unui proiect de plan de urgență care a fost dezvăluit joi, țara intenționează să implementeze întreruperi rotative de curent ca ultimă soluție în cazul în care aprovizionarea cu gaze rusești este întreruptă. Aceste măsuri de urgență vor fi activate numai dacă restul acțiunilor se dovedesc insuficiente. Printre acestea se numără creșterea producției de energie din cărbune, reducerea consumului de energie la orele de vârf în rândul consumatorilor și oprirea exporturilor de energie.

Italia, Polonia și Ungaria sunt îngrijorate de propunerea UE privind gazul

Italia, Polonia și Ungaria au și ele rezerve serioase și și-au exprimat îngrijorarea cu privire la propunerea Uniunii Europene, potrivit unor surse citate de Bloomberg.  Planul UE ar afecta toate gospodăriile, producătorii de energie și industria. Măsura arată îngrijorarea tot mai mare că Rusia ar putea opri exporturile de gaze în Europa, ca represalii pentru sancțiunile impuse după invadarea Ucraina. O întrerupere ar amenința eforturile UE de a reface stocurile înainte de iarnă, ar pune în pericol securitatea unor sectoare cheie și ar paraliza economia regiunii până anul viitor.

Comisia a subliniat că, între ianuarie și aprilie, UE a redus consumul de gaze cu 5% în ansamblu, iar în statele membre în care a existat o reducere a consumului nu s-a înregistrat niciun impact perceptibil asupra produsului intern brut, susțin surse apropiate discuțiilor.

Ungaria cumpără gaze din Rusia, pe cont propriu, fără UE

La o zi după ce Ursula von der Leyen și-a prezentat propunerea controversată, Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a plecat la Moscova pentru a discuta despre noi livrări de gaze naturale. ”Pentru a garanta securitatea aprovizionării energetice a Ungariei, Guvernul a decis să cumpere 700 de milioane de metri cubi suplimentari de gaze naturale faţă de cantităţile deja prevăzute în contractele pe termen lung”, anunţă partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, într-un mesaj postat pe Facebook.

Ciucă: Nu există niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi că în momentul de faţă nu există niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022 - 2023, precizând că, până în prezent, au fost depozitate peste 1,6 miliarde metri cubi de gaze naturale. 

"Măsura este una de precauţie, o măsură prin care, aşa cum am demonstrat până în momentul de faţă, avem nevoie în continuare de menţinerea solidarităţii la nivelul Uniunii Europene, iar România a fost parte la toate deciziile care au menţinut şi consolidat solidaritatea în interiorul Uniunii Europene", a afirmat premierul, întrebat la o conferinţă de presă despre decizia Comisiei Europene privind reducerea consumul de gaze.

El a menţionat că evoluţia depozitării zilnice a gazelor este "foarte consistentă şi încurajatoare" şi că miercuri a fost depăşit pragul de 1,6 de miliarde de metri cubi de gaz în depozite. "Ceea ce vă pot spune în momentul de faţă este că ieri am depăşit 1.600.000.000 de metri cubi în depozitare. Ca atare, evoluţia depozitării zilnice este una foarte consistentă şi încurajatoare, pentru că, dacă vă aduceţi aminte, atunci când am fost la Corbu şi am participat la inaugurarea exploatării din offshore, am precizat că (...) sunt patru etape: era o etapă până la 1 august, cea de a doua etapă - până la 1 septembrie, 1 octombrie şi 1 noiembrie, astfel să ajungem la 1 noiembrie la 80% din capacitate.

Noi ar fi trebuit ca până la 1 august să ajungem la 46%, 57% la 1 septembrie, 66%, dacă nu mă înşel, la 1 octombrie şi 80% la 1 noiembrie. S-ar putea să fi greşit penultima cifră. Progresia şi aşa cum arată cifrele astăzi - suntem peste procentele asumate şi chiar la sfârşitul săptămânii trecute aveam 200 de milioane de metri cubi peste ceea ce aveam în depozite în perioada similară a anului trecut. Ca atare, (...) am avut un grup de lucru cu toate instituţiile din domeniul exploatării şi depozitării gazelor şi în momentul de faţă nu există niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023", a explicat premierul.

Potrivit premierului, decizia privind reducerea consumului de gaze va fi luată "în funcţie de cantităţile de gaz care vor exista în depozitare înainte de începerea reală a iernii". "Pe moment, preocuparea noastră este să facem în aşa fel încât să ne asigurăm resursele necesare şi de gaz şi de cărbune pentru a putea să avem energie la iarnă. Nu este deloc lipsit de relevanţă ca exploatările de lignit să poată să extragă şi să depoziteze cât mai mult, să nu ne mai întâlnim cu situaţia pe care am avut-o anul trecut, când în depozite aveam o cantitate care ne asigura funcţionarea centralelor pe cărbune de la Oltenia de la 3 la 5 zile maxim", a adăugat Ciucă.

El a spus că toate datele depind foarte mult şi de condiţiile meteorologice. "Pe de o parte, seceta care poate să afecteze producţia de energie electrică hidro şi iarna care poate să afecteze, la rândul ei, producţia de energie electrică, în mod deosebit pe eoliană, pentru că sub o anumită temperatură pe energia obţinută din eolian nu mai vine pentru că nu mai funcţionează, iar cea de cărbune, dacă nu avem cărbune, este foarte greu să menţii un ritm de producţie a energiei la capacitatea pe care o au termocentralele în momentul de faţă. (...)

Acum când discutăm vă pot spune că am analizat debitul. Debitul este la 50% din normal, nu este afectată capacitatea de producţie a energiei în hidrocentrale, dar nici nu există foarte mult optimism pentru ca ea să se menţină la acest nivel şi dacă perioada de secetă va continua, producţia va scădea cu certitudine", a precizat premierul.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰