De la trenuri din anii '50, trecem direct la trenuri cu hidrogen, care prind 140 km/h. Ce planuri au cei din Transporturi

Trecem încet-încet de la trenuri care ar trebui sa fie exponate de muzeu la garnituri de ultimă generaţie. România se pregăteşte să cumpere câteva zeci de vagoane nepoluante, printre care unele cu hidrogen. O picătură într-un ocean - recunosc cei din transporturi: cel puţin jumătate din trenurile din România au durata de funcţionare depăşită.  

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

Trenurile cu hidrogen, prietenoase cu mediu, vor ajunge şi în gările din România. Vorbim despre un proiect pilot, susţinut din fonduri europene, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe lângă un confort mai bun, ca să funcţioneze au nevoie de staţii de alimentare cu hidrogen. 

Ştefan Roşanu, director ARF: Va fi un hub care este în zona Gării de Nord. Noi ne aşteptăm ca vehiculele să fie cu o autonomie de peste 700-800 de kilometri, ceea ce înseamnă că şi ruta cea mai lungă - Bucureşti - Craiova şi retur poate să meargă dintr-o singură alimentare. 

Trenurile ar urma să circule din Capitală spre următoarele destinaţii: Piteşti, Aeroportul Otopeni, Târgovişte, Craiova, dar şi din Piteşti spre Curtea de Argeş. Noile trenuri vor putea circula cu o viteză de 140 de kilometri pe oră - o viteză bună, dacă ne raportăm la restricţiile de pe căile noastre ferate. 

Avem trenuri din anii '50 în funcțiune

O picătură într-un ocean, dacă ne uităm peste statistici care arată că, din cele două, trei sute de locomotive şi peste o mie de vagoane de călători - jumătate trebuie înlocuite urgent, pentru că au durata de funcţionare depăşită.

Ştefan Roşanu, director ARF: Sunt unele din 1950. Vechimea parcului este ridicată. Multe trenuri ar trebui să fie retrase din circulaţie în perioada 2022-2025. 

Trenurile nepoluante sunt folosite acum în ţări precum Germania, Franţa sau Italia.