Facturile tot mai mari pentru energie și încălzire închid serele. Legumicultor: "De ce să munceşti atât de mult, să-ţi rupi oasele pentru nimic?"

Legumele româneşti cultivate în spaţiile protejate vor fi tot mai puţine şi tot mai scumpe. Facturile din ce în ce mai mari la energie îi determină pe fermieri să îşi desfiiţeze din solarii şi să reducă producţia. Legumicultorii au cerut sprijin la ministerul Agriculturii. S-au ales, însă, doar cu promisiuni. 

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Cristian Dumitrescu, legumicultor: "Aceste sistem de încălzire cred că vor rămâne decor. La preţurile de acum nu o să-ţi mai poţi permite."

După mai bine de 25 de ani de muncă, Cristian pare nevoit să pună lacătul pe afacere. Are sere care se întind pe o suprafaţă de aproximativ 4 mii de metri pătraţi. Cultivă salată şi roşii în spaţii protejate, dar facturile din ce în ce mai mari la energie electrică şi la încălzire îl fac să renunţe la cultura din sezonul rece. 

Cristian Dumitrescu, legumicultor: "Nu mai merită. Dai banii pe care îi ai în investiţii şi la sfârşit îi strângi pe toţi, dar nu ai mare profit. De ce să muncesti atât de mult, să-ţi rupi oasele pentru nimic? Nu merită efortul, efectiv." 

Câștigurile din legume, prea mici pentru a acoperi facturile

Cristian Dumitrescu, legumicultor: "Am plătit aproape 10.000 de lei într-o lună de zile pentru a încălzi 1000 de metri pătraţi. Plantăm cu căldură de la Dumnezeu. Nu se poate, efectiv. Nu câştigi pe roşii, cât dai la gaze." 

El nu este singurul în această situaţie. Deşi a trăit toată viaţa din legumicultură, cheltuielile au făcut-o pe Ioana să redimensioneze suprafeţele cultivate. 

Ioana, legumicultor: "O să reducem din cantitate. De la 300 de lei până în luna iunie-iulie, acum pe luna august ne-a venit 1.300 de lei pentru aceeaşi suprafaţă, pentru acelaşi consum de energie. Nu am avut alt consum."

În România sunt aproximativ 15.000 de fermieri care cultivă legume în spaţii protejate pe o suprafaţă de circa 7000 de hectare, dintre care 3000 sunt dependente de surse de încălzire. Iar numărul cultivatorilor scade drastic, spun specialiştii în domeniu. 

Gheorghe Vlad, preşedinte OIPA: "În general, agricultura se face cu energie şi gaze pe perioada de iarnă///TAIE/// Dacă preţul la energie este cu 300% crescut, imaginaţi-vă cât sunt costurile de producţie. Cel puţin 30% sunt creşteri. Dacă vom continua aşa, cu părere de rău o spun, de la 7000 de hectare spaţii protejate cât avem astăzi în România, s-au încălzit undeva la 1000 de hectare în primăvară, iar de la anul, 500 dacă se vor încălzi e mult." 

Legumicultorii au cerut sprijin din partea statului, însă pnăa acum au rămas doar cu promisiuni. 

Gheorghe Vlad, preşedinte OIPA: "Este aberant faptul că respectăm politica agricolă comunitară şi facem politica agricolă naţională. Soluţia este discuţia şi plafonarea preţului la producţia de legume exact cât se facturează. Adică, dacă vând o tonă de tomată, cât înseamnă agentul termin din ea. Numai atât vrem să ne deconteze, nu vrem nimic în plus. Aici, ministerul Agriculturii trebuie să intervină cel târziu la sfârşitul lunii octombrie." 

Daca anul trecut o salată verde costa cel mult un leu, anul acesta o găsim la aproximativ 1,6 lei. Iar viitorul nu arată bine, spun legumicultorii. Cea mai mare parte din marfă se vinde pe tarabe sau direct pe stradă. Doar 35% ajunge în supermarketuri.