O fermă piscicolă din Bihor riscă să se închidă din cauza cormoranilor

Una dintre cele mai mari ferme piscicole din ţară riscă să se închidă din cauza cormoranilor. Păsările ajung să mănânce mai mult crap decât românii.

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Una dintre cele mai mari ferme piscicole din ţară riscă să se închidă din cauza cormoranilor. Păsările ajung să mănânce mai mult crap decât românii. Suntem la coada clasamentului în Europa la consumul de peşte, cu o singură masă la trei săptămâni. Şi aceea, de cele mai multe ori, provine din import.

Pescarii din Cefa, judeţul Bihor, se trezesc dis de dimineaţă pentru a fi siguri că mai găsesc ceva în plasele aruncate peste noapte în heleşteu. Au concurenţă serioasă. Mii de cormorani se înfruptă, zilnic, de aici, cu 4 tone de peşte. Aşa se face că din cele 120 de tone de crap românesc, pescarii mai rămân doar cu jumătate.

Nicolae Nistor, administrator domeniu piscicol Cefa: A ramas doar crapul mare care e peste 1,5 kg. Pe anul asta prevad o pierdere de 1 milion de Euro. Anul trecut a fost de 800.000 Euro si n-o sa pot tine la nesfarsit acest parc natural cu peste pentru pasarile fitofage.

Nicolae Nistor administrează cea mai mare societate piscicolă din România, ce se întinde pe 750 de hectare. Şi-a dedicat întreaga viaţă pisciculturii, însă nu mai poate suporta de unul singur pagubele provocate de cormorani. Păsări protejate, cărora li s-a dus vestea până în Parlamentul European, unde ministrul Petre Daea a semnalat problema.

Nicolae Nistor, administrator domeniu piscicol Cefa: Anul trecut am redus cu 25% din suprafața piscicola, anul asta reduc inca 50%. Acest helesteu va ramane pe uscat si il voi cultiva cu porumb.

Deşi avem şi Deltă, şi mare, prea rar găsim în restaurantele de la noi caras, somn, sau crap, de exemplu. Există şi excepţii.

Un restaurant din Bihor îşi întâmpină clienţii numai cu peşte românesc. Pe tabla încinsă, crapul autohton este culcat pe un pat de sare. Va fi apoi scufundat într-o saramură aromată.

Dacă la baltă, crapul are un preţ de plecare de 11 lei kilogramul, acesta ajunge la 18-20 de lei în magazine şi chiar la 45 de lei porţia, în restaurantele din Capitală.

Nu e deci de mirare că avem cel mai mic consum de peşte din Uniunea Europeană. Mâncăm de 15 ori mai puţin decât islandezii, de exemplu.

Un studiu recent arata ca un spaniol consuma 40 kg de peste intr-un an. La polul opus suntem, noi romanii care consumam 6 kg de peste intr-un an. Ceea ce înseamnă că un astfel de preparat e mancat de noi o data la 3 saptamani.

Şi o cantitate uriaşă vine din import: aproape 80 de mii de tone în fiecare an.