Inflaţia a scăzut peste aşteptări în zona euro. Preţurile la alimente cresc în continuare, dar cele la energie s-au prăbuşit

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut în luna iunie, pentru a treia lună la rând, pe măsură ce preţul carburanţilor s-a prăbuşit iar avansul preţurilor la alimente a încetinit, relatează Reuters.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 5,5% în luna iunie 2023, de la un nivel de 6,1% înregistrat în luna mai. Cifra anunţată de Eurostat este sub estimările analiştilor, care mizau pe o diminuare a inflaţiei până la 5,6%. În plus, Germania este singura ţară din zona euro care a înregistrat un avans al inflaţiei de la o lună la alta.

Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut şi ea până la 6,8% în iunie, de la 6,9% în mai. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Preţurile la alimente au crescut, dar cele la energie s-au prăbuşit

Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o cădere de minus 5,6% în luna iunie, după o scădere de 1,8% în luna mai. Pe de altă parte însă, preţurilor la alimente au înregistrat un avans de 11,7% în luna iunie, comparativ cu un avans de 12,5% în luna mai, urmate de preţurile la produse industriale care au înregistrat un avans de 5,5% în luna iunie, comparativ cu un avans de 5,8% în luna mai.

Oficialii Băncii Centrale Europene nu vor renunţa la noi majorări de dobândă

Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că este puţin probabil ca aceste date, care arată doar o mică diminuare a inflaţiei de bază, să convingă oficialii Băncii Centrale Europene să renunţe la noi majorări de dobândă. Instituţia de la Frankfurt s-a angajat practic pentru o nouă majorare de dobândă, cea de-a noua, la următoarea şedinţă de politică monetară din luna iulie şi are în vedere încă una în luna septembrie.

Inflaţie diferită în Europa: a crescut la 6,8% în Germania, dar a scăzut la 1,6% în Spania

Inflaţia se îndreaptă în direcţii diferite în Europa, crescând în mod accelerat în Germania şi încetinind în mod drastic în Spania, o dovadă a unor progrese inegale care determină Banca Centrală Europeană să se concentreze în continuare pe înăsprirea politicii monetare, potrivit Bloomberg.

Potrivit cifrelor oficiale publicate joi de Oficiul federal de statistică (Destatis), rata anuală a inflaţiei în Germania a urcat la 6,8% în luna iunie, de la 6,3% în luna mai. Analiştii sunt de părere că avansul inflaţiei se datorează, în parte, şi efectului de bază de comparaţie cu situaţia de anul trecut, când guvernul de la Berlin a oferit cetăţenilor bilete ieftine la călătoriile cu trenul.

În paralel, în Spania, preţurile mai mici la alimente şi energie au făcut ca indicele preţurilor de consum să înregistreze un avans de doar 1,6% în luna iunie, comparativ cu aceiaşi lună a anului trecut, încetinind semnificativ după un avans de 2,9% înregistrat în luna mai şi coborând sub ţinta de 2% avută în vedere de decidenţi.

Analiştii vor urmări cu atenţie datele privind evoluţia inflaţiei în zona euro, ce vor fi publicate vineri de Eurostat, care cel mai probabil vor arăta un avans al inflaţiei de bază. Noi dovezi care să arate presiuni pe partea acestui indicator, care exclude preţurile volatile la energie, ar putea determina oficialii Băncii Centrale Europene să adopte noi majorări de dobândă. Majorarea dobânzilor este principalul instrument al băncilor centrale în lupta împotriva inflaţiei.

"Până acum muncitorii au pierdut de pe urma şocului inflaţionist, văzând cum salariile lor reale scad, ceea ce declanşează un proces susţinut de recuperare salarială. Acesta împinge în sus alţi indicatori ai inflaţiei de bază care reflectă noi presiuni asupra preţurilor interne", a declarat marţi preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Ritmul de creştere a preţurilor din Germania, motorul economiei europene, este cu mult peste obiectivul de 2% urmărit de BCE. Pentru a contracara avansul inflaţiei, instituţia cu sediul la Frankfurt a majorat deja dobânda de referinţă cu patru puncte procentuale în ultimul an şi intenţionează să continue să majoreze costul creditului la următoarea reuniune de politică monetară, programată a avea loc la finele lunii iulie. 

Christine Lagarde: BCE va continua să majoreze dobânzile

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat marţi că inflaţia în zona euro este încă mult prea ridicată astfel că BCE trebuie să continue să înăsprească politica monetară şi să evite să declare victoria în lupta cu preţurile de consum, potrivit Reuters.

BCE a majorat costul creditului la fiecare reuniune de politică monetară din ultimul an, astfel că dobânda la depozite a urcat din teritoriul negativ până la 3,5%, şi a promis că vor urma şi alte majorări în încercarea de a opri avansul inflaţiei.

"Este puţin probabil ca, în viitorul apropiat, banca centrală să fie în măsură să afirme cu certitudine că dobânzile au atins punctul de vârf", a declarat Lagarde la forumul anual al BCE organizat la Sintra, Portugalia. "Fără o modificare importantă a perspectivei, vom continua să majorăm dobânzile în luna iulie", a adăugat Lagarde.

În luna mai, inflaţia de bază în zona euro a fost de 6,1%, în scădere faţă de o valoare de 7% în luna aprilie, dar cu mult peste ţinta de inflaţie a BCE, care este de 2%.

"Inflaţia în zona euro este mult prea mare şi se pare că va rămâne aşa pentru o perioadă lungă de timp...Această persistenţă este provocată de faptul că inflaţia îşi face simţite efectele în economie în faze, pe măsură ce diferiţi agenţi economici încearcă să transfere costurile pe seama celorlalţi", a precizat Christine Lagarde.

 Zona euro a intrat recent în recesiune

Chiar dacă zona euro a intrat recent în recesiune, firmele nu renunţă la angajaţi, o evoluţie neaşteptată care alimentează creşterile salariale. O altă problemă este că o mare parte din creşterea gradului de ocupare are loc în sectoare cu o productivitate scăzută. "Toate acestea înseamnă că ne vom confrunta cu mai mulţi ani de creşteri ale salariilor nominale, în care presiunile pe partea costurilor cu mâna de lucru vor fi exacerbate de creşterea limitată a productivităţii", a spus Lagarde.

Toate aceste evoluţii forţează BCE să se angajeze în mod clar că va menţine dobânzile ridicate pentru o perioadă prelungită. "Trebuie să comunicăm în mod clar că vom rămâne la aceste nivele atât timp cât va fi nevoie. Asta va asigura că majorarea dobânzilor nu generează aşteptări referitoare la o inversare mult prea rapidă a politicii monetare şi va permite ca impactul deplin al acţiunilor noastre anterioare să se materializeze", a subliniat preşedintele BCE.

Prin scumpirea creditului, băncile centrale vor să frâneze cererea de credite imobiliare, credite de consum sau pentru investiţii din partea companiilor, ceea ce, potrivit teoriei economice convenţionale, duce la o încetinire a ritmului de creştere a preţurilor.