Ministerul Finanţelor a publicat Planul Fiscal pe următorii 7 ani. Ce taxe ar putea creşte din 2025

Ministerul Finanţelor a publicat aseară planul fiscal cu care România merge la Bruxelles, pentru a agrea calendarul de reducere a deficitului bugetar sub 3% în următorii 7 ani. Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031 are ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB.

• Vortex polar peste România. Iarna se reîntoarce în forță cu răcire accentuată, ploi, lapoviță şi ninsori, inclusiv în Bucureşti

Documentul arată că impozitul pe venit, impozitul pe profit, TVA-ul, accizele, dar taxele şi impozitele locale se vor modifica anul viitor. Guvernul va alege dintre măsurile propuse de Banca Mondială, pe cele care vor aduce la bugetul de stat încasări de 1,1% din PIB anul viitor, adică peste 20 de miliarde de lei şi 1,5% din PIB în 2026.

Micile afaceri ar putea plăti taxe mai mari

Guvernul ar putea reduce pragul la microîntreprinderi de la 500.000 la 88.500 de euro gradual până în 2029. Vizaţi sunt şi angajaţii din sectorul public. Noua lege a salarizării va duce la scăderea cheltuielilor cu personalul de la 9,3% din PIB anul acesta la 8,3% din PIB anul viitor. Statul va face împrumuturi record în următorii ani.

Datoria publică va depăşi 60% din PIB din 2027 până în 2031. 

Potrivit MInisterului Finanţelor, Planul bugetar-structural pe termen lung al României contribuie la realizarea următoarelor obiective specifice:

• Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu încadrarea în valoarea prevăzută în TFUE privind deficitul bugetar sub 3% din PIB şi înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă sub 60% din PIB pe perioada de analiză;
• Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
• Un nou model de finanţe publice al României începând cu anul 2029 respectiv de asigurare a finanţării cheltuielilor curente din veniturile din economia naţională întrucât prin PBSTM soldul activităţii de funcţionare va fi echilibrat (zero) în anul 2029, deficitul bugetului general consolidat fiind generat doar de cheltuielile cu investiţiile;
• Asigurarea unui ritm anual de investiţii publice pentru a asigura absorbţia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 miliarde Euro precum şi prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă de peste 29,7 miliarde Euro care corespunde cu implementarea unui volum de investiţii de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,5% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PBSTM ritmul mediu anual al investiţiilor să fie de peste 5% din PIB;
• Asigurarea predictibilităţii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 întrucât veniturile curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,59% din PIB în anul 2024 la 31,12% în anul 2031 determinate de implementarea jaloanelor 207, 208 şi 231 din PNRR privind reforma fiscală cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, dar şi implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare care determină o creştere a veniturilor curente cu 0,5% din PIB începând cu anul 2026;

Citeşte AICI ---> Planul bugetar-structural național pe termen mediu - 2025-2031

Marcel Ciolacu: România a ajuns la o înțelegere cu CE privind Planul Fiscal pe 7 ani

Săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu anunța că Guvernul "a ajuns la o înţelegere" cu Comisia Europeană privind planul fiscal de reducere a deficitului, subliniind că este esenţial că experţii CE au fost de acord că România are nevoie de perioada cerută de 7 ani pentru a realiza proiecte majore de investiţii în economie. "Am ajuns la o înţelegere cu Comisia Europeană cu privire la planul fiscal. Este esenţial că experţii Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de 7 ani în care să facă investiţii masive în economie. Doar astfel vom ajunge la media UE în privinţa dezvoltării, a veniturilor cetăţenilor şi a nivelului de trai, în general. Există şi un acord asupra ideii că, dacă deficitul este mai mic decât investiţiile, atunci suntem pe o traiectorie sănătoasă", a afirmat Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern. El a adăugat că, evident, în paralel, statul "trebuie să facă un efort de a reduce cheltuielile, astfel ca echilibrul economic să se consolideze în următorii ani". "Prin urmare, investiţiile vor creşte în următorii ani şi vom continua să investim masiv în economie şi în infrastructură", a mai transmis atunci prim-ministrul.

Un purtător de cuvânt de la Comisia Europeană a declarat ulterior, pentru Reuters, că Executivul comunitar a convenit cu România prelungirea, până la 31 ianuarie 2025, a termenului limită până la care ţara poate depune planul său de reducere a deficitului bugetar.

România este vizată de o procedură de deficit excesiv încă din 2020, prin care trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan multianual de readucere a deficitului sub pragul de 3% din PIB.